Virusul gripei spaniole de acum 100 de ani suferise deja mutații. Specialist: "Fiecare val este asociat de fapt cu o variantă diferită de virus"

Postat la: 17.08.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

În urmă cu 100 de ani, pandemia de gripă spaniolă a omorât aproximativ zeci de milioane de persoane. A fost una dintre cele mai devastatoare pandemii din istoria omenirii.

Specialiştii au calculat că au fost între 25 şi 100 milioane de victime, ceea ce înseamnă că a depăşit în virulenţă epidemia de ciumă bubonică din secolul al XIV-lea, celebra Moarte neagră, se arată într-un documentar Historia. Boala începea gradat, ca o gripă, cu cefalee, stare generală alterată, febră, frisoane moderate, tuse uscată şi apoi productivă, dureri musculare, dureri toracice sub formă de junghiuri.

"La momentul gripei spaniole, singurele măsuri de intervenție disponibile erau cele nefarmacologice, adică igiena mâinilor, purtarea măștii și distanțarea socială. Sunt măsuri care fac parte din sănătatea publică pentru că, pe de o parte erau măsuri care se luau prin oameni, dar foarte important era dinamica. Atunci era o dinamica oamenilor era mult redusă. Acum principiile respective se pot aplica foarte greu, mai ales în Uniunea Europeană unde avem o liberă a circulație a persoanelor iar fiecare stat membru are propria politică de sănătate publică.

Având aceste date este foarte greu să ne gândim că am putea controla pandemia așa cum s-a întâmplat acum 100 de ani când a fost gripa spaniolă. Pe de altă parte, virusul care a determinat pandemia de gripă spaniolă a suferit și el mutații, însă acest lucru va rămâne să îl determinăm în studiile viitoare. Fiecare val este asociat de fapt cu o variantă diferită de virus. Abia recent au putut fi secvențiate probe de virus provenind de la persoane care au decedat atunci și au putut fi observate diferențe între variantele de virus care erau într-un an și alt an", a explicat doctorul Marius Geantă, președintele Centrului Român pentru Inovație în Medicină.

Aşa-numita gripă spaniolă nu îşi are focarul iniţial în Peninsula Iberică a izbucnit, de fapt, într-o cazarmă din Kansas, în Statele Unite, scrie unibuc.ro. În dimineaţa zilei de 4 martie 1918, Albert Gitchell, bucătar de popotă la Camp Funston, s-a prezentat la infirmierie plângându-se de durere în gât, febră şi dureri de cap. Istoria îl va consemna pe Gitchell ca fiind pacientul-zero al unei pandemii de o talie aproape fără precedent în analele umanităţii.

Cercetătorii în domeniul virusologiei cred că „gripa spaniolă" era, la origine, o gripă aviară. Suferind o serie de mutaţii, ea ar fi trecut pe neaşteptate bariera biologică de la păsări, la om. Purtată în jurul lumii de mişcările de trupe din ultimele luni ale Primului Război Mondial, gripa spaniolă a „măturat" planeta în trei valuri succesive. La nivelul anului 1918, populaţia mondială se ridica la aproximativ 1,8 miliarde de oameni. Între declanşarea sa la începutul lunii martie 1918 şi până la ultimele îmbolnăviri din martie 1920, gripa spaniolă a infectat 500 de milioane de persoane: aproximativ unul din fiecare trei locuitori ai planetei s-a îmbolnăvit. Din rândul celor infectaţi, gripa a făcut undeva între 50 şi 100 de milioane de victime.