Sistemul de impozitare va fi modificat radical. Ce se întâmplă cu impozitele pe muncă, pe proprietate şi pe profit

România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană, din cauza faptului că se impozitează mai mult consumul şi mai puţin profiturile, veniturile sau proprietăţile, potrivit explicaţiilor care însoţesc reforma fiscală din PNRR.

Pornind de la faptul că impozitarea profiturilor, veniturilor sau proprietăţilor reprezintă baza veniturilor fiscale ca aport în PIB în căzul ţarilor membre UE din vestul Europei caracterizate de o economie mai dezvoltată, în Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se vorbeşte despre necesitatea alinierii „sistemului de impozitare cu actuala şi viitoarea etapă de dezvoltare economică a României".

Structura veniturilor fiscale la nivel de ţară se bazează în mare parte pe impozitele pe consum (TVA şi accize), şi în acelaşi timp se înregistrează un nivel scăzut al veniturilor fiscale în PIB (26,3% din PIB faţă de 39,2% media înregistrată la nivelul Uniunii Europene).

„În scopul echilibrării structurii dintre veniturile din consum şi veniturile fiscale recurente, este esenţial să înţelegem evoluţiile actuale din zona de impozitare a ţărilor UE. Analiza externă a arătat că domenii precum sarcina fiscala pe veniturile persoanelor fizice , precum şi impozitele pe proprietate ar trebui comparate cu alte politici elaborate la nivelul UE pentru a evalua eficienţa actuală a legislaţiei româneşti, precum şi aspectele care trebuie îmbunătăţite.

Acesta este motivul pentru care este necesar să înţelegem mai bine, cel puţin la nivel teoretic, oportunităţile de dezvoltare a politicilor în ceea ce priveşte impozitul pe proprietate, impozitul pe profit precum şi sarcina fiscala aferenta veniturilor persoanelor fizice prin comparaţie cu politicile privind taxarea din statele membre UE", se arată la capitolul „Reforma fiscală" din PNRR.

Mai mult, sistemul actual de impozitare a proprietăţii nu ţine cont de obiectivele unei economii durabile (de exemplu, criterii de eficienţă energetică la modelarea bazei impozabile la impozitarea proprietăţile imobiliare, respectiv principiile unor emisii reduse de CO2), respectând în acelaşi timp principiile autonomiei locale din România.

O componentă a reformei este reprezentată de construirea unui sistem informatic naţional care să asigure colectarea şi furnizarea de date corespunzătoare proprietăţilor din România, aceste informaţii fiind necesare atât în procesul legislativ, cât şi în procesul de colectare, monitorizare, control al veniturilor bugetelor locale, precum şi pentru simplificarea potenţială a cerinţelor actuale de conformare.

Obiectivul principal al analizei ar fi identificarea celor mai bune practici, a modului în care acestea pot fi implementate în România, şi a intervalul de timp necesar care să permită armonizarea mai bună a structurii veniturilor fiscale din România cu media UE.

Impozitarea muncii, aşa cum este în prezent, prezintă un impact distorsionant mare şi nu asigură un efect substanţial de redistribuire, motiv pentru care scăderea acestei sarcini este esenţială pentru a restabili eficienţa sistemului pe termen lung.

O altă provocare este legată de sustragerea contribuabililor de la înregistrarea veniturilor şi, implicit, reducerea bazelor de impozitare.

Revizuirea legislaţiei fiscale conform propunerii curente ar trebui să aibă un impact pozitiv de 0,5% asupra PIB faţă de media perioadei 2019-2020, începând cu anul 2025.

Din perspectiva sistemului fiscal de impozitare (inclusiv din perspectiva contribuţiilor sociale), obiectivul este de a supune dezbaterii publice, şi de a aproba un proiect legislativ până la sfârşitul anului 2022, cu implementare etapizată, începând cu anul 2023, în funcţie de analiza rezultatelor economice aferente actualului format, capacitatea din perspectiva administrării şi alternativele rezultate în urma studiilor comparative.

Revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal vizează sa identifice distorsionările şi domeniile în care se poate dezvolta legislaţia fiscală incidentă, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi contribuţiile la asigurările sociale (CAS, CASS, CAM) precum şi impozitarea proprietăţilor, astfel încât să fundamenteze decizii pentru o retragerea treptată a stimulentelor fiscale excesive, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi CAS, CASS, CAM, fără a fi afectată creşterea economică şi dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală.

Legislaţia fiscală românească va face obiectul unei analize amănunţite, cu asistenţa tehnică, în special în domeniul impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate pe veniturile obţinute de persoane fizice, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale de care pot beneficia cu titlu de excepţie) şi impozitele pe proprietate (i.e. impozite locale).

Scopul principal este un sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu şi mai transparent, capabil să susţină mai bine economia şi să creasca nivelul serviciilor catre contribuabil, în scopul creşterii conformării voluntare. Aria de aplicabilitate a cotelor reduse de TVA nu va fi extinsă.

Ritmul eliminării treptate a stimulentelor fiscale acordate în legislaţia actuală se va baza pe rezultatul revizuirii asistate a legislaţiei actuale. Aplicabilitatea stimulentelor fiscale va fi foarte strâns legată de capacitatea administrativă a ANAF, precum şi de menţinerea competitivităţii economiei româneşti şi a importanţei crescute a anumitor sectoare economice.

Din perspectiva impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a dezvolta legislaţia privind impozitarea proprietăţilor printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice sfârşitul anului 2022, cu implementare etapizată (în funcţie de rezultatul studiilor comparative şi a determinării paşilor de dezvoltare, respectiv determinarea necesităţii de dezvoltare a capacităţii administrative necesare pentru implementare), începând cu anul 2023.

Revizuirea principiilor privind impozitul pe proprietate, în special în ceea ce priveşte diferitele regimuri de impozitare a clădirilor, în funcţie de statutul proprietarului (persoană juridică sau fizică), vizează abordarea potenţialului arbitraj între cele două sisteme de impozitare, aplicabile persoanelor fizice şi persoanelor juridice care obţin venituri din proprietăţile imobiliare, precum si stabilirea automatã a valorii impozabile a proprietăţilor supuse impozitelor locale.

Obiectivul celei de-a doua mãsuri este întreruperea practicii de folosire a unei baze impozabile care nu este legată de valoarea de piaţă.