România, forțată de UE să introducă "salariul minim european". Câți bani în plus ar trebui să primească angajații din noiembrie

Uniunea Europeană urmează să impună statelor membre, inclusiv României, să implementeze un salariu minim european, asigurând astfel un standard de viață decent pentru cetățeni.

În cadrul Uniunii Europene, există diferențe mari între țările membre privind acoperirea lucrătorilor prin convenții colective și cuantumul salariilor minime. Astfel, Ministerul Muncii din România a confirmat că este în proces de elaborare a unui proiect legislativ pentru a se conforma legislației europene în acest sens, luând în considerare diverse metode de calcul pentru stabilirea acestui salariu.

În funcție de modul în care va aborda guvernul român aplicarea normelor europene, veniturile cetățenilor români ar trebui să crească din noiembrie 2024 într-un interval cuprins între 400 și 1.000 de lei.

„Vine cu trei formule și urmează ca în consultare cu partenerii sociali să alegem una dintre formule pentru a fi introdusă într-o lege și astfel ca directiva să fie transpusă până la finalul acestui an.

Cel mai probabil se va merge pe varianta de 50% din salariu mediu, dar cele trei variante la care lucrăm în momentul de față sunt mult mai complexe și țin cont și de alți indicatori", a declarat Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii.

În contextul lipsei unei formule precise de calcul, deoarece Uniunea Europeană a emis numai o serie de recomandări, suma exactă a creșterii veniturilor nu este cunoscută, dar se estimează că ar putea varia între câteva sute și până la 1.000 de lei, însă pentru a îndeplini cerințele europene, salariul minim actual ar trebui să crească în 2024 cu cel puțin 400 de lei. UE a sugerat două metode de calcul pentru alinierea României la standardul venitului minim european.

În primul caz, ar fi luat în calcul coșul minim de consum. În România, salariul mediu brut este de 7.567 lei. Coșul minim de consum pentru un trai decent este evaluat la 3.807 lei pe lună, iar salariul minim brut lunar este de 3.300 lei. Conform experților, dacă venitul minim european ar fi determinat pe baza coșului zilnic de consum pentru un trai decent, venitul minim garantat (net) în România ar trebui să fie cu cel puțin 800 de lei net mai mare, apropiindu-se de valoarea coșului minim.

Dacă venitul minim garantat în România ar fi calculat ca fiind 50% din salariul mediu brut pe economie, așa cum propune Directiva, decalajul ar crește cu aproximativ 500 de lei net. Astfel, venitul minim garantat în România ar trebui să se majoreze cu aproximativ 1.300 lei.

O altă propunere este cea a INS, care sugerează ajustarea salariului minim brut în funcție de rata inflației. Cu o inflație de 7%, salariul ar crește cu minim 200 de lei în acest an. Astfel, venitul minim actual (1.900 lei) încasat de un român este cu aproximativ 50% (1.000 lei, în medie, în valori absolute) sub pragul presupus necesar pentru asigurarea unui trai decent.

INS a propus și o metodă mai simplă, ajustarea salariului minim brut în conformitate cu rata inflației prognozate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Cu o inflație estimată de 7% pentru anul viitor, creșterea salariului minim ar fi de 200 de lei.

Directiva 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE a fost adoptată în 2022 de către Parlamentul European, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislația locală.

Momentul „zero" al inițiativei a fost anul 2017, când întreg ansamblul instituțional al Uniunii Europene a proclamat Pilonul european al drepturilor sociale. Principiul numărul 6 al acestuia se referă la „salariul minim adecvat" („fair minimum wage"), cu mențiunea expresă că în UE este nevoie de asigurarea unui venit decent tuturor lucrătorilor, considerându-se că salariile minime adecvate au un rol important în protejarea categoriilor vulnerabile, au detaliat experții Ernst & Young într-o analiză a fenomenului realizată anul trecut când, deși directiva era în vigoare, guvernanții români nu atacaseră încă subiectul.

Conform EY, noua Directivă a Uniunii Europene își propune să stabilească un venit minim care să fie determinat într-o manieră transparentă și predictibilă de fiecare stat membru, respectând realitățile sociale și legislația națională. Aceasta vine în contextul în care, deși toate țările UE asigură un fel de venit minim prin diverse sisteme de protecție socială, adesea acesta nu acoperă cheltuielile necesare pentru un trai considerat decent.

Este esențial de reținut că venitul minim adecvat nu va fi identic în toate țările UE. Fiecare stat va determina nivelul acestuia bazându-se pe factori precum condițiile sociale și economice, puterea de cumpărare, nivelul de productivitate și evoluțiile indicatorilor macroeconomici naționali, dar ghidându-se după prevederile directivei europene și principiile pe care le include.

Țările care au deja un salariu minim pe economie stabilit se vor angaja să ajusteze acest nivel printr-o formulă care asigură un trai decent, în concordanță cu rata inflației și care să acopere necesarul minim de bunuri și servicii, incluzând nu doar elementele esențiale, ci și cheltuieli pentru bunăstare, activități recreaționale, culturale, educaționale sau sociale, dictează directive europeană.

De asemenea, directiva menționează că țările cu politici de protecție socială existente privind venitul minim garantat prin acorduri colective nu sunt obligate să implementeze acest nou set de reguli pentru venitul minim adecvat european, dacă au deja condiții și standarde mai favorabile decât cele care ar rezulta din aplicarea acestui concept.

În plus, se încurajează negocierile colective pentru nivelul salariilor și se propune un sistem de controale și inspecții pe teren pentru a preveni subcontractarea abuzivă, activitatea independentă fictivă și nedeclararea orelor suplimentare. Se recomandă actualizarea salariilor minime de către statele membre cel puțin o dată la doi ani, iar în țările cu indexare automată, cel puțin o dată la patru ani.

România se încadrează în categoria majoritară a statelor din Uniunea Europeană care reglementează veniturile minime prin legi sau statute, diferind astfel de cele șase țări UE unde veniturile minime sunt stabilite prin negocieri colective, și anume Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia, unde acestea sunt convenite între sindicate și angajatori. Comparativ, poziția României nu este favorabilă nici în ceea ce privește salariul minim garantat la nivel național, nici în raport cu indicele prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor, România aflându-se la un nivel de 55% din media europeană.

În ceea ce privește veniturile medii, țările din Europa de Est, inclusiv România, se situează în general în jumătatea inferioară a clasamentului european. Deși unele state, precum Letonia, Slovacia, Bulgaria și Lituania, au înregistrat creșteri notabile, România și Estonia prezintă evoluții mai modeste, conform unui Raport Eurofound din 2021.

Este de asemenea crucial să se ia în considerare diferențele semnificative dintre economiile statelor membre UE, reflectate prin indicatori cheie precum produsul intern brut (PIB) și nivelul prețurilor de consum. De exemplu, în 2021, Irlanda a avut cel mai înalt nivel al prețurilor dintre statele membre, cu 44% peste media UE (stabilită la 100%), în timp ce România a înregistrat un nivel al prețurilor cu 45% sub media Uniunii Europene.

La începutul anului 2023, cinci state membre: Danemarca, Italia, Austria, Finlanda, Suedia nu aveau deloc un venit minim național. În aceste țări, salariul minim este protejat exclusiv prin acorduri colective negociate cu sindicatele, arată date oficiale ale UE, potrivit unei analize Euronews Business din 2023.

Aceste țări nu vor fi obligate să introducă noile reguli. În schimb, vor fi solicitate să raporteze despre cele mai mici tarife salariale stabilite prin aceste acorduri colective și despre salariile celor care nu sunt acoperiți de ele. Comisia va analiza aceste date și va raporta către Consiliu și Parlamentul European.

Dintre cele șapte țări candidate la aderarea UE în prezent, cinci au un salariu minim național (Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Serbia și Turcia), în timp ce două nu au (Bosnia și Herțegovina, Kosovo).

Salariile minime lunare variază semnificativ între statele membre. De exemplu, în 2023, salariul minim era de 2387 euro în Luxemburg, 1981 euro în Germania, 620 euro în Letonia și 399 euro în Bulgaria.

Țările UE cu un salariu minim național peste 1500 euro sunt: Luxemburg, Germania, Belgia, Olanda, Irlanda, Franța, în timp ce statele membre cu un salariu minim național mai mare de 1000 euro, dar mai mic de 1500 euro pe lună sunt: Slovenia, Spania.

În ceea ce privește statele membre UE cu un salariu minim național sub 1000 euro, acestea sunt Cipru, Portugalia, Malta, Lituania, Grecia, Polonia, Estonia, Cehia, Slovacia, Croația, Letonia, România, Ungaria, și Bulgaria.

Toate statele membre UE vor trebui, până în octombrie 2024, să transpună directiva în legislația națională.