Rolul NATO în chestiunea AUKUS și în zonele ASEAN și Asia-Pacific

Ministrul Aurescu: "Orice dezvoltare a profilului UE în domeniul securității și apărării trebuie realizată în deplină complementaritate cu NATO"

Recent unii membri ai ASEAN și-au exprimat poziția cu privire la noua alianță dintre SUA, Marea Britanie și Australia, cunoscută sub numele de AUKUS. Acestea reprezentând cele mai recente preocupări ale blocului asiatic.

După ce Indonezia și Malaezia au avertizat că AUKUS ar putea conduce la o cursă a înarmărilor în regiune, Malaezia a declarat recent că intenționează să vadă poziția Chinei cu privire la noul parteneriat pentru apărare, potrivit unui raport Reuters.

Și România prin vocea Ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu - prezent la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE desfășurată recent la New York în marja celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU -, a subliniat că implementarea Strategiei Uniunii Europene privind regiunea Indo-Pacificului presupune cooperarea cu SUA, cu partenerii regionali și cu NATO.

Poziția șefului diplomației române reprezintă astfel prima poziționare a României cu privire la criza diplomatică declanșată între Franța, pe de o parte, și SUA și Australia, pe de altă parte, ca urmare a înființării alianței de securitate și apărare Australia - UK - USA și a anulării de către guvernul de la Canberra a unui contract de achiziționare a submarinelor franceze cu propulsie convențională în detrimentul celor nucleare americane. Contract în valoare de 66 miliarde USD.

China se teme că AUKUS va declanșa un nou război rece

"AUKUS este în mod evident orientat sub o mentalitate din Războiul Rece. Și este foarte probabil să provoace o cursă regională a înarmărilor și chiar o cursă a înarmărilor nucleare. De partea cui ar trebui să fie ASEAN în cazul unui nou război rece și o nouă cursă a înarmărilor între China și SUA?", se întreabă presa guvernamentală de la Beijing. Țările ASEAN în număr de 10, sunt îngrijorate că ar putea fi prinse la mijloc în acest conflict. Washingtonul a căutat pe căi diplomatice de-a lungul timpului să țină în frâu câțiva membri ai ASEAN, cum ar fi Malaezia, Indonezia, Filipine sau Singapore. Oficiali americani de nivel înalt au efectuat în acest an diverse vizite în Asia de Sud-Est, inclusiv o vizită istorică a vicepreședintelui SUA Kamala Harris în Vietnam. Scopul a fost promovarea strategiei indo-pacifice din SUA. Dar poziția țărilor ASEAN este relativ clară: nu vor să ia parte la această dispută.

ASEAN își va continua strategia de echilibrare a zonei. Acest lucru va fi din ce în ce mai greu de susținut în viitor, din cauza AUKUS. Țările din Asia de Sud-Est obișnuiau să discute în termeni echivoci cu Washingtonul, dar confruntați cu o alianță tangibilă la granițele lor, trebuie să găsească o cale clară de urmat.

Țări precum Singapore, Indonezia și Thailanda nu vor să vadă China și SUA angajându-se într-un joc pe viață și pe moarte. Ei preferă cooperarea pașnică China-SUA, care le permite să beneficieze de acțiunile lor stimulatoare în plan politic și socio-economic.

Chiar dacă guvernul de la Manila a susținut AUKUS, trebuie totuși să se coordoneze cu Beijingul în ceea ce privește problemele de securitate. Deci, Filipine speră să aibă sprijinul SUA, dar nici nu vrea să se opună Chinei. Acesta este și cazul Vietnamului. Nu vrea să dăuneze relațiilor culturale și economice cu China, relații care fac parte din interesele lor naționale. Dar au interese economice și comerciale și cu USA, dar nu sunt dispuși să le urmeze orbește.

Deși ASEAN a avut o discordie internă cu mult timp în urmă, membrii săi au încă scopuri comune. Așa stând lucrurile, abordarea problemei nu poate fi făcută fără ca blocul ASEAN să nu fie prins la mijloc între Beijing și Washington. Acesta fiind subiectul de bază în discuția privind respectarea securității ASEAN.

AUKUS va remodela echilibrul de putere în regiune

Mass media occidentală susține că AUKUS va remodela echilibrul de putere în regiunea indo-Pacifică, beneficiind de acest lucru țări precum Thailanda, Filipine și Vietnam. În timp ce securitatea regională este dominată de China și SUA, acest lucru nu va fi schimbat de producția unor submarine cu propulsie nucleară deținute și operate de Australia. Cu toate acestea, posesia Australiei de astfel de submarine, va amenința unii membri ai ASEAN, în special Malaezia și Indonezia.

Acest lucru poate declanșa o nouă rundă a cursei înarmărilor. Unele țări din Asia de Sud-Est au început deja să se pregătească pentru a-și spori capacitățile militare. Țările în chestiune nu au atins partea sensibilă a dezvoltării armelor nucleare. În schimb, au investit enorm în armele convenționale. De exemplu, o cursă regională pentru submarinele de modele avansate, se desfășoară de ani de zile. Multe avioane de luptă avansate au fost achiziționate și desfășurate în armatele regionale.

Întrebarea cheie pentru viitor este: Cum vor gestiona cursa înarmării aceste țări? Toți ar vrea să se ajungă la un echilibru. Dar amenințările cu care se confruntă țările ASEAN sunt în creștere. În acest context, primul lucru pe care trebuie să-l facă membrii ASEAN este să se unească și să joace un rol mai important. "Centralitatea a devenit o mantră pentru ASEAN de-a lungul anilor. Este consacrată în Carta ASEAN, adoptată în 2007", potrivit agenției Nikkei. Centralitatea ASEAN înseamnă că ASEAN se află în centrul aranjamentelor economice și de securitate multilaterale ale regiunii.

Dar ASEAN se va confrunta cu un test al înțelepciunii sale dacă este capabil să acționeze ca un mediator între China și SUA. Acest lucru impune membrilor ASEAN să aibă o voce unică. Trebuie să împiedice divergențele interne care conduc la dezechilibre politice. ASEAN a fost fondată pe fondul războiului rece, din care membrii au învățat în mod clar lecții folositoare.

Toți au asistat la modul în care țările mici s-au străduit să supraviețuiască fiind prinși la mijloc în Războiul Rece. Acesta este motivul pentru care au înființat o organizație egocentrică pentru a asigura centralitatea afacerilor din Asia de Sud-Est. "Dacă vor să evite un nou război rece sau să supraviețuiască unui nou război rece, trebuie să reia aspirațiile și misiunea inițială ale ASEAN ca organizație unită. Aceștia trebuie să joace un rol de conducere și coordonare și să fie mai proeminenți în sfera securității regionale. În caz contrar, ASEAN ar putea fi complet divizat în viitor, multe țări fiind victimele acestui posibil conflict", conchid analiștii politici din Asia citați de presa de stat chineză.

În privința regiunii Indo-Pacific, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a salutat publicarea, la 16 septembrie 2021, a Strategiei UE pentru Indo-Pacific, un document cadru foarte important pentru orientarea relației UE cu regiunea respectivă. Alăturându-se solidarității europene, șeful diplomației române. a subliniat importanța concentrării prioritare a eforturilor UE asupra implementării acestei Strategii, cu accent pe identificarea oportunităților capabile să contribuie la consolidarea rolului global al UE, alături de partenerii din această regiune cheie.

"De asemenea ,a subliniat importanța discutării deschise, fără sincope, cu partenerii UE a tuturor aspectelor de natură să creeze divergențe sau tensiuni, pentru a evita crearea de diviziuni în relația transatlantică, respectiv pentru a permite implementarea adecvată a Strategiei UE pentru Indo-Pacific, care presupune și cooperarea cu SUA și partenerii regionali", a transmis Bogdan Aurescu, conform MAE.

Ministerul de Externe mai arată că Aurescu "a subliniat că orice dezvoltare a profilului UE în domeniul securității și apărării trebuie realizată în deplină complementaritate cu NATO". Ministrul Bogdan Aurescu a avut de asemenea, o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al R.S. Vietnam, Bui Thanh Son, la New York, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU). "Discuțiile dintre cei doi șefi ai diplomațiilor au vizat stadiul și perspectivele relațiilor bilaterale, reliefând importanța valorificării depline a potențialului de cooperare existent în plan bilateral și la nivel multilateral.

Cei doi demnitari au trecut în revistă stadiul foarte bun al relațiilor româno-vietnameze, bazat pe o prietenie îndelungată, în 2021 împlinindu-se 71 de ani de relații diplomatice, fiind evidențiată frecvența şi calitatea dialogului bilateral, cooperarea sectorială, schimburile economice și buna cooperare în forurile internaționale, și fiind exprimat interesul privind aprofundarea colaborării în domenii de interes reciproc.

Ministrul vietnamez a mulțumit în mod deosebit ministrului român al afacerilor externe pentru întreg sprijinul demonstrat de România în context COVID-19, făcând referire la donația recentă de 300.000 de doze de vaccin. Ministrul român de externe a acceptat cu plăcere invitația adresată de omologul vietnamez de a vizita Vietnam pentru o nouă rundă de consultări politico-diplomatice la acest nivel", precizează un recent comunicat MAE.

Marian Gârleanu