Dosarul Mineriadei a expirat în sertarele procurorilor. Victimele primelor luni de guvernare ale lui Ion Iliescu și Petre Roman vor cere daune

Procurorii Secției Parchetelor Militare au depășit miercuri, 3 ianuarie, cu 50 de zile termenul-limită impus de judecătorii de la Înalta Curte pentru finalizarea Dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, motiv pentru care victimele primelor luni de guvernare ale lui Ion Iliescu și Petre Roman vor cere daune pentru fiecare zi de întârziere.

Doar doi anchetatori se ocupă de mega-dosarul Mineriadei, iar unele părți vătămate sunt de negăsit sau au murit între timp. Reamintim că Dosarul Mineriadei se află pe masa procurorilor Secției Parchetelor Militare din 10.12.2020, când Înalta Curte a constatat nelegalitatea rechizitoriului întocmit împotriva lui Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și Virgil Măgurean cu privire la infracțiuni contra umanității pentru reprimarea violentă a protestelor din Piața Universității.

După mai bine de trei ani, cauza în care sunt vizați Ion Iliescu și membri ai primului guvern FSN a rămas „în coadă de pește". Pe data de 8 martie 2023, președintele Asociației Victimelor Mineriadei, Viorel Ene, a câștigat la Înalta Curte contestația formulată împotriva duratei anchetei:

„Admite contestația formulată de contestatorul Ene Viorel privind durata procesului penal care face obiectul dosarului nr. 47/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare.
Stabilește termen la data de 15 noiembrie 2023 până la care procurorul urmează a rezolva cauza potrivit art. 327 Cod procedură penală, termen până la care nu se va putea formula o nouă contestație cu privire la durata procesului.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației rămân în sarcina statului. Încheierea se comunică contestatorului și procurorului de caz. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.03.2023", se arată în decizia ICCJ.

Protestatarul Marian Moroșanu, alias „Ceaușescu", a declarat pentru Ziare.com că va cere statului român câte 100 de lei pe fiecare zi de întârziere de la data termenului limită impus de instanță până la finalizarea anchetei în Dosarul Mineriadei:

„Am chemat în instanță Parchetul Militar pentru că nu a respectat o decizie a Înaltei Curți. Eu, unul, am să cer daune câte 100 de lei pentru fiecare zi în care dosarul întârzie să ajungă pe masa judecătorilor, pentru că CEDO a spus că această cauză trebuie să se judece cu celeritate. Pentru Parchetul Militar ce înseamnă celeritate?
În acest dosar, la Parchetul Militar sunt implicate doar două persoane: un polițist judiciarist cu delegație și un procuror militar. Atât. Pentru acest lucru am chemat în instanță Parchetul Militar, că dacă era invers, eu aș fi avut probleme. De ce Parchetul Militar nu ar fi obligat să respecte o decizie a instanței? Cât va dura ancheta? Mai ales că, după restituirea dosarului la Parchet, cei care figurau inițial ca inculpați acum nu mai au nicio calitate, până la ora actuală nu sunt nici măcar învinuiți.
Audierea părților vătămate merge foarte greu: unii sunt plecați în alte țări, unii nu mai vor să dea declarații, iar unele dintre victime între timp au murit. Iar Iliescu, Gelu Voican sau Măgureanu sunt foarte liniștiți, că nici până acum nu au fost chemați la Parchet pentru a li se aduce la cunoștință acuzațiile", a declarat Marian Ceaușescu pentru Ziare.com.

O nouă contestație împotriva duratei anchetei în Dosarul Mineriadei se va judeca la Înalta Curte pe data de 09.01.2024.

Dosarul Mineriadei a fost restituit la Parchet pe data de 10.12.2020 pentru refacerea de la zero a urmăririi penale, după ce toate probele strânse de procurori au fost anulate de Înalta Curte.

Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pentru crime împotriva umanității pe:

Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României;
Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii;
general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
amiral (rez.) Emil „Cico" Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne;
Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN;
Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului;
Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului";
Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor;
general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne;
colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne;
Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.