Criza climatică la Giurgiu: Tergiversarea intrării României și Bulgariei în Schengen produce poluare

Camioanele stau la coadă kilometri întregi pe ambele părți ale punctului de trecere dintre România și Bulgaria. Locuitorii din Giurgiu, un oraș de frontieră din sudul României, simt de ani de zile că aerul pe care îl respiră nu mai este la fel de curat ca altădată.

Situația se înrăutățește și mai mult în apropierea punctului de control cu Bulgaria, unde sute de camioane așteaptă ore în șir pentru a fi inspectate și a li se permite trecerea, scrie Euronews.com. România și Bulgaria sunt state membre ale UE din 2007. Cu toate acestea, campania lor pentru a deveni parte a zonei Schengen - un spațiu care permite persoanelor și mărfurilor să circule liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră - este în curs de desfășurare.

Admiterea în Schengen ar reduce timpii de așteptare la frontieră, congestionarea traficului și emisiile generate de motoarele în funcțiune. Pentru turiștii care merg în vacanță, cozile lungi reprezintă un inconvenient. Dar pentru șoferii de vehicule grele care tranzitează zilnic frontierele UE, impactul economic și asupra sănătății este uriaș. Traficul lent face ca aerul să fie „insuportabil" la frontierele Bulgariei și României

„Cei șapte kilometri de centură ocolitoare care se întinde de la Giurgiu, în România, până la granița cu Bulgaria, sunt plini zi și noapte de sute de camioane", a declarat pentru Euronews Green Bogdan Priceputu, născut și crescut în Giurgiu. „Nu numai că aerul este cel mai murdar în acea zonă, dar și câmpul din apropiere se umple de gunoaie, deoarece șoferii așteaptă ore întregi pe marginea drumului, fără facilități și instalații sanitare, pentru a trece granița în Bulgaria."

Până de curând, tatăl lui Bogdan a lucrat ca vameș pe partea română a frontierei. „Știu că de câteva ori pe zi aerul devenea insuportabil din cauza traficului care se mișca greu", spune el.

Lucrurile nu stau mult mai bine pe partea bulgară a frontierei. De ani de zile, orașul de frontieră Ruse încearcă să reducă problema poluării aerului, dar fără succes. Oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de această problemă, care a devenit chiar subiect de dezbatere în Parlamentul European.

Fluviul Dunărea reprezintă granița dintre România și Bulgaria. Bogdan explică faptul că, atunci când se urcă în barca sa și iese pe fluviu, poate vedea uneori coloane de smog care alunecă pe canalul din apropiere. „Nu știu dacă este de la trafic, dar numărul tot mai mare de camioane care așteaptă în apropiere la graniță sigur nu ajută." Șoferilor de camioane nu le este mai ușor.

„Acum câteva săptămâni, am ajuns să aștept peste 24 de ore pentru a trece granița din Bulgaria în România", a declarat un șofer român de camion pentru Euronews Green. „Bineînțeles că a fost insuportabil, bineînțeles că există poluare. Conduc un camion frigorific, iar motorul trebuie să fie pornit aproape tot timpul, altfel transportul se strică".

Care sunt riscurile pentru sănătate cauzate de poluarea din trafic în Bulgaria și România? Potrivit Eurostat, Europa de Sud-Est are unele dintre cele mai poluate orașe din UE. Bulgaria și România se află pe primul și al treilea loc în topul celor mai ridicate valori ale particulelor fine - cunoscute și sub numele de PM2,5 - din întreaga Uniune Europeană.

Această situație se va înrăutăți odată cu venirea iernii: studiile arată că, în Bulgaria, nivelurile particulelor PM10, mai mari, cresc odată cu scăderea temperaturilor, fiind alimentate de transporturi, industrie și încălzirea locuințelor. Poluanții precum particulele în suspensie în aer sunt deosebit de îngrijorătoare, deoarece reduc speranța de viață a oamenilor, agravând multe boli respiratorii și cardiovasculare cronice și acute, potrivit Agenției Europene de Mediu.

Emisiile excesive din trafic expun comunitățile de la graniță la riscul unor probleme de sănătate legate de poluare. „Poluarea atmosferică este una dintre principalele cauze ale cancerului pulmonar", spune oncologul Roxana Macarie, pentru Euronews Green. „De asemenea, crește riscul de cancer mamar, hepatic și pancreatic la toate grupele de vârstă".

Roxana practică medicina în București, capitala României, dar călătorește frecvent în orașul de frontieră Giurgiu, unde locuiesc unele dintre rudele sale. „Traficul a crescut semnificativ în ultimii ani. Sunt sute de camioane care așteaptă în fiecare zi în jurul orașului, unele cu motoarele pornite, pentru a trece în Bulgaria. Acest lucru nu poate fi bun pentru calitatea aerului din zonă", spune ea.

PM 2,5 poate avea, de asemenea, un impact pe termen lung asupra funcției și dezvoltării pulmonare a copiilor. Acest lucru poate duce la apariția bolilor respiratorii și cardiovasculare, inclusiv a astmului, care afectează nouă la sută dintre tinerii din Europa. Costurile de mediu ale menținerii României și Bulgariei în afara spațiului Schengen se adună.

Atât Bulgaria, cât și România au îndeplinit criteriile necesare pentru a adera la zona fără pașapoarte în urmă cu peste un deceniu. Ele au primit sprijinul Comisiei Europene și al Parlamentului European. Însă lumina verde finală trebuie să vină din partea Consiliului Uniunii Europene. Acestea au nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de țări ale UE, dar se confruntă încă cu opoziția Austriei și a Olandei.

Rezistența Austriei provine dintr-o nemulțumire mai largă față de Schengen și față de fluxurile de migranți care trec în UE. Țările de Jos au semnalat că ar putea aproba candidatura Bulgariei dacă sunt îndeplinite o serie de condiții privind reforma judiciară și lupta împotriva corupției. Un nou vot este programat să aibă loc luna viitoare.

Într-o declarație în care solicită ascensiunea Bulgariei și României în Schengen până la sfârșitul anului 2023, Parlamentul European subliniază povara asupra mediului și a sănătății pe care o reprezintă întârzierea deciziei.

Deputații europeni spun că cozile cu care se confruntă la punctele de trecere a frontierei celor două țări pot dura de la câteva ore până la chiar zile. Acest lucru se traduce în 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an, potrivit unei analize recente a organizației de contabilitate KPMG.

Poluarea provoacă „daune ireparabile" asupra mediului și va avea repercusiuni asupra sănătății șoferilor, agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei, continuă comunicatul.

Parlamentul European consideră că limitarea trecerilor la frontieră și obstrucționarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre ale UE nu se aliniază cu obiectivul de neutralitate climatică al blocului, care vizează emisii nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050.

Potrivit KPMG, anii de întârzieri au dus deja la emisii excedentare de jumătate de milion de tone de CO2, potrivit KPMG. Aceasta reprezintă echivalentul a peste 600 GWh de energie electrică produsă din surse de cărbune care distrug clima, sau suficient pentru a alimenta 60 000 de locuințe timp de un an.