Comisia Europeană a solicitat statelor membre să renunțe la ora de vară. Ce a decis România

În România, trecerea la ora de vară pentru anul 2024 se va efectua conform tradiției în ultima duminică a lunii martie, ceea ce implică ajustarea ceasurilor cu o oră înainte, de la 3:00 la 4:00 dimineața.

În ciuda solicitărilor Comisiei Europene adresate statelor membre de a elimina practica schimbării orei, România încă nu a decis să facă acest pas.

Astfel, în martie, România își va alinia ceasurile la ora de vară, avansându-le cu o oră, transformând ora 3:00 în ora 4:00. Această ajustare se realizează în concordanță cu orarul adoptat în cadrul Uniunii Europene.

Schimbarea orei devine un eveniment obișnuit pentru români, deoarece în fiecare an, în ultima duminică a lunii martie, ceasurile sunt date cu o oră înainte pentru a marca trecerea la ora de vară. Această practică a fost implementată pentru a extinde perioada de lumină naturală pe timpul zilei și pentru a se alinia cu standardele europene.

Ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3. Orarul de vară se aplică din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie.

În anul 2024, trecerea la ora de vară se face în ultimul weekend din luna martie. Ora 3 va deveni ora 4 în noaptea de 30/31 martie.

Duminică, 31 martie, devine cea mai scurtă zi din an, cu doar 23 de ore. Ora de vară se va aplica până în 27 octombrie 2024.

De ce a fost introdusă ora de vară
Sistemul orei de vară a fost introdus pentru creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui. Aceasta era avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este considerată standard.

Prin acest sistem, se ajustează ceasurile cu o oră, în fiecare primăvară şi toamnă. Dacă primăvara se dau ceasurile înainte cu o oră, toamna se dau înapoi cu o oră.

Se urmărește ca activitățile umane să se desfășoare cât mai mult posibil pe lumină naturală. Aceasta este benefică pentru organism. În plus, se economisește energia electrică necesară iluminatului artificial.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene (UE). Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care se trece la finalu lunii martie, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932.

Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale).

Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit Agerpres. În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare. în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, se precizează că:

„În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00".

Pe continentul european, schimbarea orei se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei

Unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară. Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar. Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie - 1 octombrie).

Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai - 16 octombrie). Apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră. Menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog. Acesta a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele. A venit cu această idee în 1895.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time" - DST sau „summer time") din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.

Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu. Conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Printre ţările care au reintrodus recent ora de vară se află:
Haiti, în 2017, după ce renunţase în 2015
Chile, în 2016, după ce renunţase în 2015
Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012.
Ţări care au renunţat la ora de vară, fără a reveni sunt: Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015), Namibia (2017).

Există multe state care au folosit sau folosesc doar experimental acest sistem orar. China a utilizat experimental ora de vară în perioada 1986-1991.

Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.

Schimbarea orei poate avea efecte asupra organismului uman. Poate fi nevoie de o anumită perioadă de acomodare.
Pot surveni dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Oamenii pot resimți stare de oboseală, uneori accentuată, până organismul se obișnuiește cu noul program. Pot fi și schimbări de stări emoționale sau lipsa concentrării.

Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei. De asemenea, s-a constatat că în săptămâna în care se trece la ora de vară se înregistrează o creștere cu 6 la sută a numărului de accidente rutiere mortale.

Este nevoie de câteva zile sau săptămâni pentru ca organismul nostru să se adapteze la schimbarea orei și pentru ca țesuturile și organele noastre să funcționeze din nou în armonie. Și, în funcție de ce fel de persoană sunteți, matinală sau care preferă să stea noaptea până târziu, schimbarea orei, primăvara și toamna, vă poate afecta în mod diferit.

„Noctambulii" vor avea tendința de a se adapta mai greu la schimbarea orei primăvara, în timp ce „matinalii" sunt mai afectați de trecerea la ora de iarnă. Unele persoane sunt chiar complet incapabile să se adapteze la schimbarea orei.

Deși orice perturbare a ritmului nostru circadian poate fi deranjantă, există modalități prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine:

Păstrați un ritm regulat de somn înainte și după schimbarea orei. Este important să vă treziți la aceeași oră dimineața.

Organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert. Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului.

Obișnuiți-vă treptat corpul cu noua oră, schimbându-vă încet, încet programul de somn pe parcursul unei săptămâni. Schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar.

Bucurați-vă de lumina soarelui dimineața. Lumina dimineții ajută organismul să se adapteze mai repede și sincronizează ceasul corporal, în timp ce lumina de seară întârzie acest ceas. De asemenea, lumina de dimineață vă sporește starea de alertă și vigilența în timpul zilei și vă ajută să dormiți mai bine noaptea.

Evitați lumina puternică seara. Aceasta include lumina albastră de la telefoanele mobile, tablete și alte dispozitive electronice. Lumina albastră poate întârzia eliberarea hormonului somnului, melatonina, și ne poate decala ceasul intern la o oră mai târzie. Un mediu întunecat este cel mai bun la culcare.

Mențineți un regim alimentar regulat. Mâncarea poate contribui, de asemenea, la sincronizarea ceasului corporal. Cercetările au arătat că expunerea la lumină și mâncatul la momentul potrivit pot ajuta ceasul principal și cel periferic să se miște cu aceeași viteză. Prin urmare, respectați orele de masă și evitați mesele târzii.

Un sondaj din 2023 efectuat în Germania a relevat că 76% dintre respondenți consideră că ora de vară nu mai este utilă și ar trebui eliminată definitiv, potrivit statista.com. Cu toate acestea, din cauza lipsei unor modificări legislative adecvate, dorința acestora nu poate fi îndeplinită în acest moment.

Una dintre propunerile recente este menținerea orei de vară pe tot parcursul anului, eliminând schimbarea de la ora de vară la cea de iarnă. Această idee a început să fie dezbătută în diferite părți ale lumii, dar ridică și unele preocupări privind sănătatea. Studiile arată că acest program poate afecta cantitatea de somn, crescând riscul de obezitate, exces de greutate și boli metabolice, precum diabetul, având efecte negative asupra sănătății inimii.