Eurobarometru: Aproape jumătate dintre români au o încredere oarbă-n UE. Trei sferturi din ei se vor duce la vot!
Postat la: 17.04.2024 | Scris de: ZIUA NEWS
Alegerile europarlamentare din 9 iunie, din România, sunt comasate cu cele locale, iar asta ar putea aduce o mare surpriză în privința prezenței la vot. Rezultatele unui Eurobarometru al Parlamentului European arată faptul că 74% dintre români s-ar duce la vot. De asemenea, a scăzut drastic numărul celor care consideră apartenența la Uniunea Europeană ca fiind un lucru rău pentru România.
Întrebaţi dacă ar vota la alegerile europene în condiţiile în care scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, 74% dintre români au spus că probabil ar vota (faţă de 71% la nivelul UE). La polul opus, 6% susţin că probabil nu ar vota (faţă de 14% în UE), iar proporţia lor a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, deci de dinainte de precedentele alegeri europene.
Această creştere a intenţiei de vot este mai mică numai decât cea din Cehia, care a crescut cu 28 de puncte procentuale între 2019 şi 2024, de la 30% la 58%. Totuşi, pe primele locuri în ceea ce priveşte nivelul intenţiei de vot se află Danemarca (87%), Olanda (86%) şi respectiv Suedia (81%).
La nivelul general al UE, creşterea medie a intenţiei de vot este de zece puncte procentuale faţă de ultimul barometru de dinainte de precedentul scrutin. În ceea ce priveşte interesul faţă de alegerile din UE, în România acesta este similar cu media din blocul comunitar, fiind evaluat de ultimul Eurobarometru la 60%, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de toamna anului trecut.
Românii continuă să aibă o imagine total pozitivă despre Parlamentul European în proporţie de 46%, la fel ca în toamna anului trecut, deşi procentul celor care au o imagine total negativă a crescut cu 7 puncte procentuale, până la 19%. La nivelul UE, percepţia total pozitivă este în medie de 41%, iar cea total negativă de 18%.
Cincizeci şi trei la sută dintre români şi-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor (56% în UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituţia să joace un rol mai puţin important (faţă de 28% în UE).
În total, 20% dintre români ştiu exact când vor avea loc alegerile europene în ţara lor, peste media UE de 14%, în timp ce 12% ştiu doar luna şi anul, faţă de media UE de 15%. Procentul celor care cunosc doar anul în care vor avea loc alegerile pentru PE este 48 în România şi 38 în UE.
Cincizeci şi patru la sută dintre români spun că pentru ei personal este important să voteze în alegerile europene (53% în UE), 40% spun că votul are pentru ei o importanţă medie (36% media UE), în timp ce 5% afirmă că scrutinul are o importanţă scăzută pentru ei (10% în UE).
Mai important pentru români este votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată (69% în UE), 33% că are importanţă medie (25% în UE), iar 3% că are importanţă scăzută (5% în UE).
Românii consideră că principalele teme care ar trebui să fie discutate în campania electorală pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie şi pentru crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%), respectiv lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), teme care sunt pe primele trei locuri şi în topul priorităţilor la nivelul UE-27, dar în ordine inversă.
Întrebaţi ce valori ar trebui să apere cu prioritate Parlamentul European în următorii cinci ani, românii au plasat pe primele locuri democraţia (39%), respectarea identităţilor naţionale, a culturii şi tradiţiilor în statele membre (26%), respectiv solidaritatea între statele membre ale UE şi între regiunile sale (24%).
O proporţie de 68% dintre români consideră că votul la alegerile europene este şi mai important în contextul european actual, faţă de 81% la nivelul întregii UE.
La nivelul comportamentului de vot nu există o diferenţă între români şi alţi europeni, 58% dintre ei afirmând că votează mereu, indiferent că este vorba de alegeri locale, naţionale sau europene. 32% dintre ei au spus că votează deseori (identic cu media UE), iar 5% că nu votează niciodată (faţă de 9% în UE).
Întrebaţi cum a evoluat nivelul lor de trai în ultimii cinci ani, 46% dintre români au spus că a scăzut (45% în UE), 46% că nu s-a schimbat (49% media UE) şi 7% că a crescut (doar 6% în UE). În acelaşi timp, 51% dintre români spus că au avut ocazional probleme cu plata facturilor la sfârşitul lunii (faţă de 29% media UE), iar 8% că au probleme în cea mai mare parte a timpului din acest motiv (faţă de 7% în UE).
Nu mai puţin de 45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în UE, mult peste media europeană (32%), în timp ce 41% susţin că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în condiţiile în care media UE este de 49%.
Pe de altă parte, numai 34% dintre români (în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de septembrie/octombrie 2023) au răspuns afirmativ la întrebarea dacă "În prezent, consideraţi că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în ţara dvs?", faţă de o medie europeană de 27%, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în contextul în care media UE e de 60%.
În acelaşi timp, 63% dintre români au spus că viaţa lor personală se îndreaptă într-o direcţie corectă (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale în creştere faţă de precedentul eurobarometru, iar 27% au oferit un răspuns contrar (19% media UE), în scădere cu 9 puncte procentuale. Cetăţenii români cei mai mulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă viaţa lor personală sunt cei din grupele de vârstă 25-39 de ani (73%) şi 40-54 de ani (66%).
Majoritatea românilor (59%) se declară total nemulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, faţă de 42% media UE, iar 39% susţin că sunt total mulţumiţi (56% media UE). În ceea ce priveşte modul în care funcţionează democraţia în UE, 50% dintre români se declară total mulţumiţi (în scădere cu 6 pp faţă de septembrie/octombrie 2023), şi 45% total nemulţumiţi (în creştere cu 7 pp), faţă de 52% şi respectiv 42% media UE.
În acelaşi timp, majoritatea românilor au ales varianta "total în dezacord" când li s-a cerut să comenteze afirmaţiile "vocea mea contează în UE" (56% în România, faţă de 48% media UE), respectiv "vocea mea contează în ţara mea" (52% în România, faţă de 37% media UE). Pe de altă parte, 53% dintre români cred că vocea ţării lor contează în UE (faţă de 67% media UE), în timp ce 42% au o opinie contrară (29% media UE).
Românii sunt mai optimişti decât media UE că nivelul lor de trai va creşte în următorii cinci ani (17% faţă de 15%), respectiv mai puţin pesimişti că nivelul lor de trai va scădea în această perioadă (30% faţă de 32%). Procentul celor care cred că nivelul de trai le va rămâne neschimbat în următorii cinci ani este aproape similar în România şi în UE (48% şi respectiv 49%).
De asemenea, românii sunt mai optimişti decât alţi europeni în privinţa creşterii nivelului lor de trai în următorul an, 23% afirmând că le va fi mai bine, 43% la fel şi 31% mai rău, faţă de 14%, 51% şi respectiv 32% media UE. Totuşi, acest optimism privind nivelul de trai pe termen scurt este cel mai ridicat în grupele de vârstă 15-24 de ani (44%) şi respectiv 25-39 de ani (30%) şi scade progresiv odată cu vârsta.
Românii sunt mai optimişti decât media UE că situaţia economiei ţării lor va fi mai bună peste un an (21% faţă de 14% în UE), dar se situează la acelaşi nivel în ceea ce priveşte încrederea în viitorul UE. Şaizeci şi unu la sută dintre români sunt total optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE, iar 35% sunt total pesimişti.
Cu toate acestea, proporţia românilor care urmăresc ce se întâmplă în politica UE este de doar 52% (faţă de 60% media UE), dar este în creştere cu două puncte procentuale faţă de precedentul Eurobarometru din toamna anului trecut. Categoriile de vârstă cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%) şi respectiv peste 55 de ani (52%).
În privinţa impactului acţiunilor UE asupra vieţii lor de zi cu zi, 13% dintre români au spus că este foarte mare (20% în UE), 52% au estimat că există într-o oarecare măsură (53% în UE), 26% au spus că nu este prea mare (20% în UE), iar 7% au spus că acesta nu există (faţă de 6% în UE).
O proporţie de 50% dintre români afirmă că imaginea pe care o au despre UE este total pozitivă (47% media UE), 33% spun că imaginea pe care o au este neutră (36% în UE), în timp ce 16% au o imagine total negativă despre UE (17% în UE).
Cu toate acestea, doar 45% dintre români cred că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de toamna anului trecut, iar 20% cred că este un lucru rău, proporţii substanţial diferite faţă de media UE, unde 60% dintre europeni împărtăşesc opiniile favorabile şi 12% pe cele negative.
Pe de altă parte, 59% dintre români spun că pentru ei este importantă apartenenţa ţării la UE, faţă de 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% în UE), iar 11% spun că nu este importantă apartenenţa ţării la UE (12% în UE).
Şi mai mare este proporţia românilor care cred că ţara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE, 65% (în scădere cu 4 pp faţă de precedentul Eurobarometru), deşi mai mică decât media UE (71%), iar 30% dintre români spun că ţara lor nu a beneficiat de aderare (faţă de 23% media UE).
Întrebaţi cât sunt de mulţumiţi de modul în care UE a răspuns la o serie de crize, românii s-au declarat total mulţumiţi în proporţie de 46% de răspunsul la schimbările climatice, 39% (situaţia economică şi financiară), 39% (invazia Rusiei asupra Ucrainei), 39% (migraţie) şi 36% (Brexit). Răspunsurile în situaţiile de criză ale UE de care românii sunt total nemulţumiţi au vizat pandemia de COVID-19 (60%), situaţia economică şi financiară (58%), invazia Rusiei în Ucraina şi migraţia (câte 56%).
În prezent, 35% dintre români cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani (40% media UE), în timp 35% spun că a rămas la fel (identic în UE) şi 27% spun că este mai puţin important (22% în UE).
În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru consolidarea poziţiei sale în lume, la nivelul UE pe primele poziţii se află apărarea şi securitatea (37%), independenţa energetică, resurse şi infrastructuri (30%) şi respectiv securitatea alimentară şi agricultura (30%). Românii consideră că principalele domenii de interes pentru consolidarea poziţiei UE în lume trebuie să fie apărarea şi securitatea (33%), securitatea alimentară şi agricultura (31%), respectiv competitivitatea, economia şi industria (29%).
Românii diferă faţă de ceilalţi cetăţeni din UE şi în ceea ce priveşte opiniile pe care le au despre patru state importante din afara UE. Astfel, 45% dintre români au o părere total pozitivă faţă de China (faţă de doar 24% la nivelul UE), 18% faţă de Rusia (12% media UE) şi 61% faţă de SUA (48% în UE). Diferenţa de percepţie favorabilă este cea mai mare în cazul Turciei, faţă de care 55% dintre români au o părere total pozitivă, comparativ cu 26% în UE.
Sondajul Eurobarometru a fost efectuat în perioada 7 februarie - 7 martie 2024, prin interviuri faţă în faţă, pe un eşantion de 26.411 persoane la nivelul UE şi 1.046 în România, în rândul populaţiei de peste 15 ani.
-
Ajutor de stat de la Comisia Europeană pentru TAROM. Investiții record în guvernarea lui Marcel Ciolacu
Investițiile sunt prioritatea Guvernului condus de Marcel Ciolacu și în 2024, după ce anul trecut investițiile au fost m ...
-
Gabriela Firea adună electoratul PSD din Capitală și îi suflă în ceafă lui Nicușor Dan
Alegerile locale din iunie 2024 se anunță din nou o luptă în doi, între Nicușor Dan și Gabriela Firea, arată datele ulti ...
-
Omul Budapestei, cal troian la Satu Mare - Adrian Cozma - Șase ani de ceardaș politic cu UDMR!
Deputatul Adrian Cozma, președintele organizației județene Satu Mare a PNL și vicepreședinte național al partidului, și- ...
-
Duelul Geoană - Gușă a ajuns în presa internațională: "Alegerea între continuitate și schimbare"
Prestigiosul site internațional The Diplomatic Affairs analizează într-un articol de duminică duelul dintre Mircea Geoan ...
-
Cea mai mare păcăleală a lui Nicușor Dan: în 2024, bucureștenii se spală cu apă încălzită la ibric
Sistemul de termoficare al Capitalei s-a confruntat săptămâna aceasta, cu cea mai gravă avarie din ultimii doi ani. 40% ...
-
Eșec de proporții: consolidarea clădirilor, pusă pe pauză de Nicușor Dan
Faptul că un cutremur mai puternic ar pune la pământ mii de clădiri din Bucureștia a făcut din subiectul necesității con ...
-
Ion Cristoiu: "Vor încerca cu toate forțele să blocheze candidatura lui Cozmin Gușă la prezidențiale!"
În pastila sa zilnică publicată pe Cristoiublog, jurnalistul Ion Cristoiu a vorbit despre candidatura lui Cozmin Gușă la ...
-
Valul de taxe care ne așteaptă după majorările de pensii și salarii din an electoral: „Ne ducem spre fundul sacului"
Majorarea pensiilor de la 1 septembrie, după recalculare, deja pune presiune pe bugetul de stat.Și salariul minim pe eco ...
-
Gușă despre inca o gafă de-a lui Geoană: "M-am dus la Moscova pentru deoarece așa am convenit cu americanii. De ce s-a mai dus și el pe-ascuns doar Dumnezeu știe!"
În anul 2009, Mircea Geoană a făcut o călătorie secretă la Moscova, fără să-și anunțe echipa de campanie. Pe atunci, Coz ...
-
Daniel Tudorache anunță că va candida la Primaria Sectorului 1
Daniel Tudorache, fostul primar PSD al Sectorului 1 din perioada 2016-2020, anunță că își va depune candidatura pentru u ...
-
Anchetele penale produc dezastru în USR: lovitură primită de Clotilde Armand chiar de la o colegă de partid
Lupta anticorupție promovată de USR, ai cărei reprezentanți au promis că vor introduce în Constituție reglementarea ca n ...
-
Social-democratul Valentin Moraru și-a lansat candidatura la primaria orașului Amara
Valentin Moraru (PSD) și-a lansat candidatura la primaria orașului Amara alături de tatal sau, care acum 24 de ani se af ...
-
Clotilde Armand a fost trimisă în judecată după ce s-a numit singură manager al unui proiect și a încasat fonduri substanțiale
Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a fost trimisă în judecată, fiind cercetată cu privire la proiectul pentru care ...
-
Iohannis a semnat: România devine culoar de transport pentru livrările de armament către Ucraina
Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea țării a unor echipamente şi bunuri materiale donate Ucrainei de către Estonia, dar ...
-
Drept la replica: Instanța de fond cât și Curtea de Apel au respins ca nefondată acțiunea impotriva primarului din Techirghiol
Având în vedere publicarea materialului "Prefectul Cosa Nostra: mafia din Techirghiol a vândut sub patronajul primarului ...
-
Avaria care a lăsat jumătate din Capitală fără apă caldă, simbolul eșecului marca Nicușor Dan
Pornit în 2020 să facă „revoluție" în domeniul infrastructurii de apă caldă și termoficare din București, Nicușor Dan a ...
-
Claudiu Târziu: "Make Europe Great Again" la București, cel mai mare eveniment al mișcării conservatoare organizat vreodată în România"
Senatorul, Claudiu Târziu, preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, anunță Co ...
-
Liviu Negoiță și-a depus candidatura pentru Primăria Sectorului 1 alături de Cristian Popescu Piedone
Liviu Negoiță și-a depus candidatura pentru Primăria Sectorului 1, alături de semnăturile de susținere. Candidatul PUSL ...
-
Noua axă a investițiilor strategice construită de Ciolacu
Diplomația economică ocupă un loc important în agenda premierului Marcel Ciolacu. De la preluarea mandatului de prim-min ...
-
Ce ne așteaptă după anul electoral: Guvernul pregătește taxele pentru anul viitor
Românii care au case și terenuri vor plăti mai mulți bani. Executivul așteaptă ca Banca Mondială sa stabilească pragul d ...
-
Culisele ședinței PSD-PNL: „Eu sunt un învingător și nu am pierdut". Cum au decurs discuțiile dintre dr. Cătălin Cârstoiu, Ciolacu și Ciucă
Vreme de peste 5 ore, liderii Coaliției au încercat să-l convingă pe candidatul comun să renunțe. Managerul Spitalului U ...
-
Senatorul Claudiu Târziu despre Codul de conduită al Ministerul Educației: "Nebunie în stare pură! Devii fascist, legionar, rasist și xenofob"
Senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a criticat în termeni duri "Codul de co ...
-
Efect neașteptat al măsurilor economice din guvernarea PSD: ungurii au ajuns să îî invidieze pe români!
Plafonarea prețurilor la alimentele de bază își arată, în ultimele luni, efectele pozitive asupra buzunarelor românilor, ...
-
Dorel Vișan îl susține pe Cozmin Gușă la prezidențiale! Mesaj emoționant al marelui actor român
În emisiunea „Culisele Statului Paralel", moderată de Anca Alexandrescu la Realitatea PLUS, Cozmin Gușă a prezentat deta ...
-
Lavinia Șandru, semnal tras de Ziua Pământului: Capitala are nevoie de aer curat
Ziua Pământului este încă o modalitate prin care Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Inițiativa Ecologistă ...
-
Claudiu Târziu: „AUR respinge dezinformările lansate de serviciul de spionaj ucrainean"
Regimul de la Kiev, prin intermediul serviciului său de spionaj militar HUR, se amestecă grosolan în treburile interne a ...
-
Rareș Bogdan explică de ce nu s-a putut face o majoritate de dreapta în Parlament
Prezent în Italia la o întâlnire cu membri ai PNL, prim-vicepreședintele partidului, Rareș Bogdan, a explicat audienței ...
-
Dan Puric la Muntele Athos: "Voi candida la președinție, când mă va suna personal Putin de la Moscova!"
Aflat pentru câteva zile în pelerinaj la Sfântul munte Athos celebrul actor, eseist, regizor, scriitor și filosof Dan Pu ...
-
SRS: "Cozmin Gușă, candidat independent la președinția României. Prevăd o finală prezidențială Gușă-Geoană!"
Informația momentului: analistul politic Cozmin Gușă va candida la președinția României ca independent! Anunțul a fost f ...
-
Industria României crește prin programele adoptate de PSD la guvernare
Programul de Guvernare al PSD, centrat pe investiții publice record și susținerea firmelor care produc în România au pus ...