Eurobarometru: Aproape jumătate dintre români au o încredere oarbă-n UE. Trei sferturi din ei se vor duce la vot!
Postat la: 17.04.2024 | Scris de: ZIUA NEWS
![Eurobarometru: Aproape jumătate dintre români au o încredere oarbă-n UE. Trei sferturi din ei se vor duce la vot!](https://www.ziuanews.ro/static/i/imagini-articole/eurobarometru-aproape-jum-tate-dintre-rom-ni-au-o-ncredere-oarb-n-ue-trei-sferturi-din-ei-se-vor-duce-la-vot--1.png)
Alegerile europarlamentare din 9 iunie, din România, sunt comasate cu cele locale, iar asta ar putea aduce o mare surpriză în privința prezenței la vot. Rezultatele unui Eurobarometru al Parlamentului European arată faptul că 74% dintre români s-ar duce la vot. De asemenea, a scăzut drastic numărul celor care consideră apartenența la Uniunea Europeană ca fiind un lucru rău pentru România.
Întrebaţi dacă ar vota la alegerile europene în condiţiile în care scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, 74% dintre români au spus că probabil ar vota (faţă de 71% la nivelul UE). La polul opus, 6% susţin că probabil nu ar vota (faţă de 14% în UE), iar proporţia lor a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, deci de dinainte de precedentele alegeri europene.
Această creştere a intenţiei de vot este mai mică numai decât cea din Cehia, care a crescut cu 28 de puncte procentuale între 2019 şi 2024, de la 30% la 58%. Totuşi, pe primele locuri în ceea ce priveşte nivelul intenţiei de vot se află Danemarca (87%), Olanda (86%) şi respectiv Suedia (81%).
La nivelul general al UE, creşterea medie a intenţiei de vot este de zece puncte procentuale faţă de ultimul barometru de dinainte de precedentul scrutin. În ceea ce priveşte interesul faţă de alegerile din UE, în România acesta este similar cu media din blocul comunitar, fiind evaluat de ultimul Eurobarometru la 60%, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de toamna anului trecut.
Românii continuă să aibă o imagine total pozitivă despre Parlamentul European în proporţie de 46%, la fel ca în toamna anului trecut, deşi procentul celor care au o imagine total negativă a crescut cu 7 puncte procentuale, până la 19%. La nivelul UE, percepţia total pozitivă este în medie de 41%, iar cea total negativă de 18%.
Cincizeci şi trei la sută dintre români şi-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor (56% în UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituţia să joace un rol mai puţin important (faţă de 28% în UE).
În total, 20% dintre români ştiu exact când vor avea loc alegerile europene în ţara lor, peste media UE de 14%, în timp ce 12% ştiu doar luna şi anul, faţă de media UE de 15%. Procentul celor care cunosc doar anul în care vor avea loc alegerile pentru PE este 48 în România şi 38 în UE.
Cincizeci şi patru la sută dintre români spun că pentru ei personal este important să voteze în alegerile europene (53% în UE), 40% spun că votul are pentru ei o importanţă medie (36% media UE), în timp ce 5% afirmă că scrutinul are o importanţă scăzută pentru ei (10% în UE).
Mai important pentru români este votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată (69% în UE), 33% că are importanţă medie (25% în UE), iar 3% că are importanţă scăzută (5% în UE).
Românii consideră că principalele teme care ar trebui să fie discutate în campania electorală pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie şi pentru crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%), respectiv lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), teme care sunt pe primele trei locuri şi în topul priorităţilor la nivelul UE-27, dar în ordine inversă.
Întrebaţi ce valori ar trebui să apere cu prioritate Parlamentul European în următorii cinci ani, românii au plasat pe primele locuri democraţia (39%), respectarea identităţilor naţionale, a culturii şi tradiţiilor în statele membre (26%), respectiv solidaritatea între statele membre ale UE şi între regiunile sale (24%).
O proporţie de 68% dintre români consideră că votul la alegerile europene este şi mai important în contextul european actual, faţă de 81% la nivelul întregii UE.
La nivelul comportamentului de vot nu există o diferenţă între români şi alţi europeni, 58% dintre ei afirmând că votează mereu, indiferent că este vorba de alegeri locale, naţionale sau europene. 32% dintre ei au spus că votează deseori (identic cu media UE), iar 5% că nu votează niciodată (faţă de 9% în UE).
Întrebaţi cum a evoluat nivelul lor de trai în ultimii cinci ani, 46% dintre români au spus că a scăzut (45% în UE), 46% că nu s-a schimbat (49% media UE) şi 7% că a crescut (doar 6% în UE). În acelaşi timp, 51% dintre români spus că au avut ocazional probleme cu plata facturilor la sfârşitul lunii (faţă de 29% media UE), iar 8% că au probleme în cea mai mare parte a timpului din acest motiv (faţă de 7% în UE).
Nu mai puţin de 45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în UE, mult peste media europeană (32%), în timp ce 41% susţin că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în condiţiile în care media UE este de 49%.
Pe de altă parte, numai 34% dintre români (în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de septembrie/octombrie 2023) au răspuns afirmativ la întrebarea dacă "În prezent, consideraţi că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în ţara dvs?", faţă de o medie europeană de 27%, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în contextul în care media UE e de 60%.
În acelaşi timp, 63% dintre români au spus că viaţa lor personală se îndreaptă într-o direcţie corectă (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale în creştere faţă de precedentul eurobarometru, iar 27% au oferit un răspuns contrar (19% media UE), în scădere cu 9 puncte procentuale. Cetăţenii români cei mai mulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă viaţa lor personală sunt cei din grupele de vârstă 25-39 de ani (73%) şi 40-54 de ani (66%).
Majoritatea românilor (59%) se declară total nemulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, faţă de 42% media UE, iar 39% susţin că sunt total mulţumiţi (56% media UE). În ceea ce priveşte modul în care funcţionează democraţia în UE, 50% dintre români se declară total mulţumiţi (în scădere cu 6 pp faţă de septembrie/octombrie 2023), şi 45% total nemulţumiţi (în creştere cu 7 pp), faţă de 52% şi respectiv 42% media UE.
În acelaşi timp, majoritatea românilor au ales varianta "total în dezacord" când li s-a cerut să comenteze afirmaţiile "vocea mea contează în UE" (56% în România, faţă de 48% media UE), respectiv "vocea mea contează în ţara mea" (52% în România, faţă de 37% media UE). Pe de altă parte, 53% dintre români cred că vocea ţării lor contează în UE (faţă de 67% media UE), în timp ce 42% au o opinie contrară (29% media UE).
Românii sunt mai optimişti decât media UE că nivelul lor de trai va creşte în următorii cinci ani (17% faţă de 15%), respectiv mai puţin pesimişti că nivelul lor de trai va scădea în această perioadă (30% faţă de 32%). Procentul celor care cred că nivelul de trai le va rămâne neschimbat în următorii cinci ani este aproape similar în România şi în UE (48% şi respectiv 49%).
De asemenea, românii sunt mai optimişti decât alţi europeni în privinţa creşterii nivelului lor de trai în următorul an, 23% afirmând că le va fi mai bine, 43% la fel şi 31% mai rău, faţă de 14%, 51% şi respectiv 32% media UE. Totuşi, acest optimism privind nivelul de trai pe termen scurt este cel mai ridicat în grupele de vârstă 15-24 de ani (44%) şi respectiv 25-39 de ani (30%) şi scade progresiv odată cu vârsta.
Românii sunt mai optimişti decât media UE că situaţia economiei ţării lor va fi mai bună peste un an (21% faţă de 14% în UE), dar se situează la acelaşi nivel în ceea ce priveşte încrederea în viitorul UE. Şaizeci şi unu la sută dintre români sunt total optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE, iar 35% sunt total pesimişti.
Cu toate acestea, proporţia românilor care urmăresc ce se întâmplă în politica UE este de doar 52% (faţă de 60% media UE), dar este în creştere cu două puncte procentuale faţă de precedentul Eurobarometru din toamna anului trecut. Categoriile de vârstă cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%) şi respectiv peste 55 de ani (52%).
În privinţa impactului acţiunilor UE asupra vieţii lor de zi cu zi, 13% dintre români au spus că este foarte mare (20% în UE), 52% au estimat că există într-o oarecare măsură (53% în UE), 26% au spus că nu este prea mare (20% în UE), iar 7% au spus că acesta nu există (faţă de 6% în UE).
O proporţie de 50% dintre români afirmă că imaginea pe care o au despre UE este total pozitivă (47% media UE), 33% spun că imaginea pe care o au este neutră (36% în UE), în timp ce 16% au o imagine total negativă despre UE (17% în UE).
Cu toate acestea, doar 45% dintre români cred că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de toamna anului trecut, iar 20% cred că este un lucru rău, proporţii substanţial diferite faţă de media UE, unde 60% dintre europeni împărtăşesc opiniile favorabile şi 12% pe cele negative.
Pe de altă parte, 59% dintre români spun că pentru ei este importantă apartenenţa ţării la UE, faţă de 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% în UE), iar 11% spun că nu este importantă apartenenţa ţării la UE (12% în UE).
Şi mai mare este proporţia românilor care cred că ţara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE, 65% (în scădere cu 4 pp faţă de precedentul Eurobarometru), deşi mai mică decât media UE (71%), iar 30% dintre români spun că ţara lor nu a beneficiat de aderare (faţă de 23% media UE).
Întrebaţi cât sunt de mulţumiţi de modul în care UE a răspuns la o serie de crize, românii s-au declarat total mulţumiţi în proporţie de 46% de răspunsul la schimbările climatice, 39% (situaţia economică şi financiară), 39% (invazia Rusiei asupra Ucrainei), 39% (migraţie) şi 36% (Brexit). Răspunsurile în situaţiile de criză ale UE de care românii sunt total nemulţumiţi au vizat pandemia de COVID-19 (60%), situaţia economică şi financiară (58%), invazia Rusiei în Ucraina şi migraţia (câte 56%).
În prezent, 35% dintre români cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani (40% media UE), în timp 35% spun că a rămas la fel (identic în UE) şi 27% spun că este mai puţin important (22% în UE).
În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru consolidarea poziţiei sale în lume, la nivelul UE pe primele poziţii se află apărarea şi securitatea (37%), independenţa energetică, resurse şi infrastructuri (30%) şi respectiv securitatea alimentară şi agricultura (30%). Românii consideră că principalele domenii de interes pentru consolidarea poziţiei UE în lume trebuie să fie apărarea şi securitatea (33%), securitatea alimentară şi agricultura (31%), respectiv competitivitatea, economia şi industria (29%).
Românii diferă faţă de ceilalţi cetăţeni din UE şi în ceea ce priveşte opiniile pe care le au despre patru state importante din afara UE. Astfel, 45% dintre români au o părere total pozitivă faţă de China (faţă de doar 24% la nivelul UE), 18% faţă de Rusia (12% media UE) şi 61% faţă de SUA (48% în UE). Diferenţa de percepţie favorabilă este cea mai mare în cazul Turciei, faţă de care 55% dintre români au o părere total pozitivă, comparativ cu 26% în UE.
Sondajul Eurobarometru a fost efectuat în perioada 7 februarie - 7 martie 2024, prin interviuri faţă în faţă, pe un eşantion de 26.411 persoane la nivelul UE şi 1.046 în România, în rândul populaţiei de peste 15 ani.
-
Ciolacu, cel mai dur atac la adresa lui Iohannis: "Nu l-aș putea pune vreodată Comisar European"
În următoarele săptămâni, România va trebui să trimită către Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propu ...
-
PNRR-ul României după atacul USR la adresa Guvernului: suntem în prima jumătate a ierarhiei europene cu 38 de reforme îndeplinite din 66 asumate (P)
Guvernul condus de Marcel Ciolacu a accelerat îndeplinirea reformelor cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezili ...
-
Radu Soviani după ce Marcel Boloș a anunțat că ANAF și-a depășit planul de colectare: "Un alt decident care ne ia de proști!"
Analistul economic Radu Soviani a declarat că atitudinea ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, de a tot anunța măsuri fi ...
-
PNL a plătit articole publicitare în presă prin care se laudă cu raportul favorabil al Comisiei Europene privind justiția și lupta anticorupție
PNL a plătit apariția unor articole publicitare în presa online în care se laudă cu raportul de miercuri al Comisiei Eur ...
-
Ce le pregătește Ciolacu românilor după alegeri: Impozitare progresivă pe salarii, eliminarea facilităților din IT. Elevii ar putea rămâne fără burse
Guvernul Ciolacu vrea să introducă noi taxe. Măsurile au fost discutate în coaliția de guvernare și vor fi adoptate după ...
-
Coadă la AUR. Sute de oameni așteaptă să semneze pentru apartamentele de 35.000 de euro promise de George Simion. Cât va fi dobânda
„Se va elabora o legislație în care se vor menționa clar categoriile de persoane și în ce vor consta prioritățile", susț ...
-
Poziție fermă a PSD și a premierului Ciolacu privind Planul Fiscal al României: taxele și TVA nu cresc, iar investițiile vor continua (P)
Guvernul condus de Marcel Ciolacu pregătește Planul Fiscal pe care-l va supune discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Eu ...
-
-
Noi măsuri de plafonare pe o piață esențială din energie (P)
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) vine cu o nouă propunere de modificare a mecanismul de ...
-
Guvernul Ciolacu a urcat avuția netă medie a românilor la 17.000 de euro (P)
Odată cu venirea la guvernare a social democraților, creșterea veniturilor și a nivelului de trai al românilor a înregis ...
-
După ce a văzut revolta românilor de la Leeds, Diana Șoșoacă i-a scris lui Marcel Ciolacu: Ce îi cere eurodeputata premierului
După ce a văzut revolta românilor din marea Britanie, de la Leeds, europarlamentarul S.O.S România Diana Iovanovici-Șoșo ...
-
Sprijinul inițiat de PSD pentru agricultură, suplimentat cu alte sute de milioane de lei (P)
În contextul multiplelor provocări cu care se confruntă agricultura românească, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adop ...
-
PSD ia măsuri pentru a susține financiar agricultorii cu producții afectate masiv de secetă (P)
PSD pregătește măsuri de sprijinire a agriculturii, aflată sub cod roșu din pricina secetei și a temperaturilor care au ...
-
Claudiu Târziu (AUR): "Apocalipsa adusă de Ursula"
Președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor și liderul europarlamentarilor AUR, C ...
-
Măsuri pentru revitalizarea economiei discutate in mediul politic cu Asociația Oamenilor de Afaceri din România
Reprezentanții Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), Grațiela Gavrilescu, președintele Biroului Executiv (BEX), Bogd ...
-
Diana Șoșoacă, dată afară din Parlamentul European. A zbierat și și-a pus botnița: „Ați omorât oameni!"
Diana Șoșoacă a fost dată afară din Parlamentul European. Ea a fost escortată de forțele de ordine de la Strasbourg după ...
-
Raed Arafat tună și fulgeră după lovitura primită de la Rafila: "Este o problemă care ar putea să coste vieţi la un anumit moment!"
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a declarat, miercuri, că mutarea Centrului Operativ ...
-
De ce a intervenit Ciolacu pentru criza din energie: banii din Fondul de Modernizare, soluția pentru incompetența lui Virgil Popescu din perioada construirii PNRR (P)
Marcel Ciolacu critică în termeni duri acțiunile din energie ale Executivului liberal din urmă cu 2 ani, care au acum co ...
-
Măsurile PSD aduc mai mulți bani la buget;iImpozitarea pe cifra de afaceri nu a afectat profitabilitatea sau planurile de investiții ale companiilor (P)
Măsura Guvernului condus de Marcel Ciolacu de a introduce impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile ma ...
-
Ministrul Grindeanu, lucrări la foc automat pe Valea Oltului. 30% din defrișări sunt deja gata, după prima săptămână (P)
Ministerul Transporturilor condus de Sorin Grindeanu anunță, prin CNAIR, că se lucrează la foc automat pe segmentul de d ...
-
Guvernul Ciolacu alocă 1,5 miliarde de euro pentru ca românii să își poată reduce factura la curent (P)
PSD și-a asumat, odată cu intrarea la guvernare, să ii protejeze și sprijine pe românii vulnerabili și mai ales pe cei c ...
-
Măsurile și stabilitatea Guvernului Ciolacu aduc în România mai multe investiții străine directe (P)
În primele cinci luni ale anului 2024, România a înregistrat o creștere semnificativă a investițiilor străine directe. P ...
-
Marcel Ciolacu a dezvăluit accidental deficitul bugetar real la care se așteaptă Guvernul în 2024. Cifra depășește toate estimările făcute până acum
În timpul unei declarații publice, premierul Marcel Ciolacu a spus că va parafa un nou acord cu Comisia Europeană pentru ...
-
Acuzații grave din opoziție: Klaus Iohannis ar fi lipsit de la dineul NATO de la Casa Albă pentru a-l trimite pe Nicolae Ciucă
Klaus Iohannis nu a fost la dineul de la Casa Albă unde au fost invitați toți șefii de state ai NATO. Președintele nu ap ...
-
Plafonarea prețurilor, avantaj major și pentru români, și pentru firmele românești. VEZI ce a adus un an de guvernare PSD (P)
Într-un context economic complex și dinamic, Partidul Social Democrat (PSD) a promis că va sprijini atât creșterea nivel ...
-
Grindeanu ține ritmul sus și vrea să redeschidă mai repede Valea Oltului: peste un sfert din lucrări au fost deja executate (P)
Sorin Grindeanu, ministrul PSD al Transporturilor, s-a angajat să monitorizeze zilnic, prin informări din oră în oră, pr ...
-
Cum isi bate joc Hidro Prahova de cetatenii din Busteni pe bani europeni
O noua lucrare executata in bataie de joc de catre Hidro Prahova in Busteni pe strada Crinului, dar dupa cum reclama mai ...
-
Politicile PSD de susținere a firmelor românești duc exporturile din 2024 la peste 100 miliarde de euro (P)
În 2024, datele statistice estimate arată că România va depăși pragul de 100 de miliarde de euro în exporturi, Față de a ...
-
Cozmin Guşă cu 4 ani inainte de atentat in Ziuanews: "Adversarii lui Trump sunt în stare să dea foc Americii!"
Iata ce spunea in urmă cu patru ani, premonitoriu, Cozmin Guşă, actual candidat la presedintia României: "Adversarii lui ...
-
Trecutul profesional al parlamentarilor, secret de stat. De ce își ascund politicienii CV-urile. „Trei luni de zile am fost linșat"
Peste 25 de parlamentari refuză încă, în apropierea finalului de mandat, să expună pe pagina instituției informațiile cu ...