Dianei Șoșoacă vrea ca România sa se apropie de BRICS: "Aş putea ajunge la închisoare, iar partidul să fie interzis!"

Într-un interviu acordat celei mai vechi publicaţii din Rusia, Izvestia, europarlamentarul Diana Șoșoacă, liderul S.O.S. România, propune Bucureştiul ca loc al negocierilor de pace dintre Rusia şi Ucraina, vorbește despre posibila sa candidatură la prezidențiale, descrie situaţia alegerilor din România şi arată că România ar avea de câştigat din apropierea de BRICS.

"Chiar şi numai pentru acest interviu, CCR mă poate interzice din nou la alegerile prezidenţiale, dacă acestea se vor mai organiza. Iar pentru o vizită la Moscova, aş putea inclusiv să fac ani grei de închisoare, să fiu dată afară din Parlamentul European, iar Partidul S.O.S. România să fie scos în afara legii", a atras atenția europarlamentarul în presa rusă.

Iată interviul integral cu europarlamentarul Diana Șoșoacă, așa cum a fost publicat de Izvestia:

Europarlamentarul Diana Şoşoacă vorbește despre criza unificării, referendumul privind retragerea României din NATO și soluționarea conflictului din Ucraina

România trebuie să devină o țară neutră și să restabilească relațiile cu Rusia, a declarat deputatul european și liderul partidului S.O.S. România, Diana Soșoacă, într-un interviu exclusiv pentru Izvestia. Ea crede că Bucureștiul ar putea deveni locul de desfășurare a discuțiilor de pace privind Ucraina. Politicianul a mai declarat că este gata să vină la Moscova pentru întâlniri oficiale cu reprezentanții Federației Ruse. Potrivit acesteia, sancțiunile au produs pagube enorme economiilor UE și ale României, iar apartenența la NATO nu a oferit Bucureștiului niciun avantaj. O direcție promițătoare pentru țară poate fi cooperarea cu BRICS. În ciuda faptului că Curtea Constituțională a României i-a interzis Dianei Şoșoacă să participe la alegerile prezidențiale din 2024 și apoi a anulat rezultatele acestora, aceasta a anunțat că este pregătită să candideze din nou la funcția de șef al statului.

- În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur de scrutin, în care a câștigat euroscepticul Călin Georgescu. Potrivit instanței, motivul a fost presupusa ingerință a Rusiei în procesul electoral. Care este poziția dumneavoastră în această problemă?

- Curtea Constituțională a lansat mecanismul unei lovituri de stat odată cu retragerea candidaturii mele la președinție prin decizia nr. 2 din 5 octombrie 2024, când, într-o manieră fără precedent în istorie, am fost de fapt găsită vinovată pentru delict de opinie, ca în timpul dictaturii naziste. Sunt singurul candidat căruia i s-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din România pentru că am participat la recepții oficiale la Ambasada Rusiei unde militat pentru pace și pentru că am avut o atitudine critică la adresa UE și NATO. Curtea Constituțională a încălcat toate normele europene și internaționale interzicându-mi candidatura, după care a anulat efectiv alegerile, pentru că așa a fost ordinul Comisiei Europene. Motivul este că alegerile nu au mers așa cum a vrut guvernul.

Arbitrarul alegerilor va continua până când puterile occidentale vor alege un candidat care să le execute toate ordinele. Pentru că mi s-a interzis să particip la alegerile prezidențiale, s-a deschis o cutie a Pandorei, iar seria loviturilor de stat a continuat cu anularea primului tur al alegerilor prezidențiale și extinderea ilegală a puterilor lui Klaus Iohannis, care, din 22 decembrie, nu mai este preşedintele constituțional al României. În urma acestor acțiuni, Curtea Constituțională a devenit conducătorul de facto al României. De asemenea, a anulat Constituția și practic a desființat statul român. Curtea Constituțională decide cine poate și cine nu poate candida, ce alegeri sunt valabile și care nu, ce legi se adoptă sau nu, în funcție de interesele puterilor occidentale. Să nu ne păcălim, aceste decizii neconstituționale sunt luate în afara țării de adevărații stăpâni ai României: SUA și Bruxelles.

- Când pot avea loc noi alegeri prezidențiale în România? Veţi candida pentru această funcţie?

Având în vedere că sunt singurul candidat cu interdicție de a candida la alegerile prezidențiale din 2024, nu știu dacă mi se va permite să candidez din nou pentru cea mai înaltă funcție. Autoritățile din România se tem de candidatura mea. Mulți români îmi cer cu insistență să candidez la președinție și să corectez nedreptatea istorică comisă de Curtea Constituțională, dar asta nu depinde de mine, ci de capitalele străine care guvernează România. Sunt singurul politician care s-a opus direct autorităților și a mers împotriva politicii oficiale de colonizare a României. Chiar şi numai pentru acest interviu, CCR mă poate interzice din nou la alegerile prezidenţiale, dacă acestea se vor mai organiza. Iar pentru o vizită la Moscova, aş putea inclusiv să fac ani grei de închisoare, să fiu dată afară din Parlamentul European, iar Partidul S.O.S. România să fie scos în afara legii.

Explicaţii Izvestia: Europarlamentarul şi liderul partidului S.O.S. România Diana Soșoacă a fost unul dintre favoriții în cursa electorală pentru președinția României, potrivit sondajelor de opinie, dar Curtea Constituțională a țării i-a interzis să candideze în octombrie 2024.

- Cum apreciați politica actuală a României față de Rusia? În ciuda faptului că țările noastre împărtășesc o credință comună și multe valori culturale, relațiile dintre ele sunt extrem de tensionate. Cum se vor schimba dacă veţi câștiga alegerile?

România duce oficial o politică ostilă și absurdă față de Rusia, la fel ca și Comisia Europeană și Parlamentul European, în loc să lupte spre cooperare în beneficiul ambelor state. Spre deosebire de clasa conducătoare, care este aservită Occidentului, poporul român vrea pace și relații bune atât cu Rusia, cât și cu toate celelalte state. Occidentul ne-a târât în ​​acest conflict pe care îl sprijină cu toată puterea. Dacă mi se permite să particip la alegerile prezidențiale și devin Președintele României, voi opri sprijinul pentru Ucraina pe care îl voi redirecţiona către românii nevoiaşi şi dezvoltarea ţării.

Conflictul din Ucraina trebuie încheiat imediat prin negocieri pe care Kievul nu le acceptă. El insistă să ne tragă pe toți într-un conflict global doar pentru a-l menține pe Zelensky la putere. Datorită poziției noastre unice de capitală ortodoxă a unui stat membru UE și NATO, precum și tradiției noastre diplomatice de dinainte de 1990, cred că Bucureștiul este cel mai potrivit pentru a găzdui aceste negocieri. România ar putea acționa ca un mediator între Rusia și Ucraina (dacă situația politică din România se va schimba după alegeri - N.D.) pentru a opri ostilitățile dintre cele două state și a stabili pacea în regiune. Mai mult, în Ucraina trăiesc peste 1 milion de români, care sunt supuși discriminării și opresiunii din partea regimului Zelensky.

- Partidul dumneavoastră ia în considerare posibilitatea unor contacte cu reprezentanții ruși? Sunteţi pregătită să vizitaţi Moscova?

Am primit nenumărate invitații să vizitez Moscova pentru negocieri oficiale cu reprezentanții Federației Ruse, având în vedere politica mea pacifistă şi a partidului S.O.S. ROMÂNIA, dar am amânat aceste discuții din cauza atacurilor și a dosarelor penale la care sunt supusă în România. Dar, având în vedere pericolul la care este expusă România, precum şi întreaga Europă, voi da curs în perioada următoare acestor invitații și voi accepta propunerea de a discuta în mod direct și oficial cu reprezentanții Federației Ruse pentru a ține România, dar şi celelalte state europene departe de conflict și pentru a sprijini pacea în regiune.

- Ce i-a adus României, în opinia dumneavoastră, apartenența la NATO?

România a devenit doar un pion al NATO care ne împinge spre conflict, așa că nu văd beneficiile faptului că am intrat în NATO. Suntem obligați să cheltuim miliarde de dolari pentru un armament pe care nu îl vedem niciodată ajungând în România, sau, dacă ajunge în România, este transmis gratuit Ucrainei, precum celebrul sistem Patriot sau şi mai rău, primim armament scos din uz sau foarte uzat. NATO nu mai este o organizație defensivă de mult timp, dacă a fost vreodată, așa cum ni s-a promis, ci una ofensivă, iar aici eu nu sunt de acord cu ceea ce face SUA din NATO, pentru că e clar că atunci când vorbim de NATO, vorbim de fapt de Washington care conduce această alianță. Referitor la relația cu NATO, am cerut deja un referendum prin care poporul român să decidă dacă dorește sau nu să mai fim membri ai Alianței, aşa cum ar fi trebuit să se procedeze şi când am intrat, pentru că este o chestiune care ţine exclusiv de dorinţa poporului, nu a politicienilor efemeri. Poporul este suveran, așa că românii trebuie să decidă dacă mai vor sau nu să fie în NATO şi în ce condiţii, pentru că am putea să rămânem în NATO, dar cu respectarea dispoziţiilor constituţionale şi ale legislaţiei române, nu europene sau de altă natură.

- La ce vă așteptați de la Donald Trump, care va deveni în curând cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite?

Nu am mari așteptări de la Trump pentru că el are de rezolvat extrem de multe probleme în ţara sa, lăsată practic într-un haos economic şi social, cu multe conflicte deschise în afara graniţelor, cu o politica expansionistă a Statelor Unite, pe care nu ştim încă dacă o va încheia sau continua. Sper ca măcar să se țină de cuvânt și să demareze negocierile pentru pace, punând capăt astfel conflictului din Ucraina. Nu vine Trump să ne salveze, cum nu vine nimeni să ne salveze, fiecare se salvează pe el însuşi, el urmărește doar interesele SUA, aşa cum şi noi ar trebui să ne urmăm exclusiv interesele României, noi trebuie să ne salvăm singuri, afirmându-ne suveranitatea și dreptul la coexistență pașnică, la politică externă proprie și la cooperare cu toate statele lumii.

Nu pot decât să îi urez Preşedintelui Trump succes în curăţenia pe care trebuie s-o facă în USA, pe care dacă ar fi făcut-o în primul mandat, cred că acum alta era situaţia în întreaga lume, nu am mai fi ajuns aici. Şi poate reuşeşte să stopeze toate conflictele în care SUA este implicată de voie sau fără voie, astfel încât să evităm cel de-al treilea război mondial.

- Care este poziția dumneavoastră cu privire la sancțiunile împotriva Rusiei? Există estimări ale pagubelor cauzate de restricții?

Sancțiunile au falimentat economia europeană, iar costul vieții a crescut exponențial. Marile companii europene se mută în Asia pentru a scăpa de dictatura Comisiei Europene care pare că vrea să distrugă totul în mod intenționat. În Europa nu vezi decât cenzură, încălcarea legii și a voinței oamenilor și distrugerea normalității. Prejudiciul cauzat de sancțiuni este incalculabil, iar criza economică ireversibilă dacă UE continuă să aplice aceste restricții. Costul energiei și al vieții în România a devenit insuportabil, iar aceeași situație are loc și în alte ţări ale uniunii. În România, impozitele au crescut, dar veniturile și pensiile au rămas la același nivel. Odată cu începerea recesiunii economice în Germania, economiile europene vor cădea una după alta.

- La 1 ianuarie, România și Bulgaria au intrat în zona Schengen. În același timp, se discută despre aderarea țărilor din Balcanii de Vest la UE. Poate România să susțină aderarea acestor state la UE?

Uniunea Europeană se destramă, așa că nu înțeleg de ce vrea cineva să adere la ea, o structură falimentară care extrage resurse și, în schimb, oferă conflicte și sărăcie. UE a promis să fie un constructor de pace și prosperitate, dar a devenit complet opusul a tot ceea ce a promis. Proiectul european în forma sa actuală este falimentar, așa că extinderea este o înșelăciune vândută altor oameni naivi care se vor confrunta cu colapsul economic și abandonarea suveranității și independenței. UE are acum nevoie de alte resurse, motiv pentru care își deschide porțile pentru a se salva, incluzând noi state cărora le promite lucruri pe care nu le va îndeplini niciodată.

- Tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a încetat, iar acum o serie de țări, inclusiv Moldova, se confruntă cu o penurie de combustibil...

România ajută Moldova să depășească criza gazelor în care Chișinăul a ajuns datorită politicii sale distructive față de Rusia și a atitudinii nediplomatice a președintelui Maia Sandu. Ea îndeplinește sarcinile trasate de Alexander Soros și UE, deși ar putea acționa rațional și să rămână neutră, așa cum a încercat la începutul conflictului. Dar după vizita lui Kamala Harris, ea s-a răzgândit.

Toată Europa suferă de lipsa gazului rusesc. Dar, în loc să caute modalități de a coopera cu Federația Rusă, Occidentul continuă să urmeze calea conflictului. Moldova plătește prețul pentru aderarea la politica Occidentului colectiv și a sancțiunilor împotriva Rusiei. Unificarea cu Moldova și recuperarea teritoriilor românești din Ucraina, precum și neutralitatea și o relație stabilă de cooperare pe termen lung cu Rusia fac parte din programul meu prezidențial. Voi discuta oficial toate aceste propuneri în timpul primei mele vizite la Moscova în viitorul apropiat.

- Cum apreciați perspectivele de cooperare cu BRICS?

BRICS este o realitate care trebuie luată în considerare, iar UE ar beneficia de cooperarea cu cea mai importantă organizaţie a timpului nostru. Cred că România ar beneficia de o apropiere de BRICS, iar acest lucru este valabil pentru întreaga UE. Salut existența și dezvoltarea BRICS, susțin cooperarea cu acest grup, care ar fi benefică din punct de vedere economic pentru români și capabilă să întărească pacea și prosperitatea în regiune. Nu văd niciun obstacol în a fi membru al UE, NATO și a coopera în acelaşi timp cu BRICS, mai ales că mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în statele acestei organizaţii.