CCR a respins sesizarea USR pe angajarea răspunderii - Reforma fiscală este constituțională

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizarea pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.

USR şi Forţa Dreptei au depus în 29 septembrie, la Curtea Constituţională, sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care Guvernul Ciolacu şi-a angajat răspunderea în Parlament. Documentul a fost semnat şi de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, care, ca urmare a acestui fapt, au fost excluşi din grupul parlamentar PNL de la Camera Deputaţilor.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat la acel moment că este dreptul Opoziţiei să formuleze sesizări la Curtea Constituţională, ulterior anunţându-şi intenţia de a solicita Curţii devansarea termenului de dezbatere a sesizării, idee pe care ulterior a abndonat-o, argumentând că nu ar vrea să pună în niciun fel de presiune pe judecătorii de la CCR.

Contestatarii legii la CCR susţin că legea este "neconformă cu o serie de articole din Constituţia României" şi că nu era necesară adoptarea prin procedura asumării răspunderii

„Proiectul de lege votat, PL-x nr. 546/2023, încalcă flagrant art. 1 alin (3)-(5), art. 4, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 45, art. 56, art. 61, art. 69 alin. (1), art. 108, art. 114, art. 120 alin. (1), art. 135 alin. (1) şi art. 147 din Constituţia României", potrivit sesizării la CCR formulată de USR şi Forţa Dreptei.

Semnatarii acesteia afirmă că "modalitatea de adoptare a Legii (...) contravine prevederilor art. 1 alin. (4) şi art. 114 din Constituţia României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-şi angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în condiţiile respectării principiului echilibrului şi separării puterilor în stat".

„Posibilitatea Guvernului de legiferare, în calitate de autoritate legislativă delegată, nu poate fi discreţionară, această prerogativă nereprezentând un drept care nu este susceptibil de exercitare abuzivă, deoarece, în caz contrar, s-ar permite eludarea principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţia României", precizează cele două partide în sesizare.

„La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă, ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă", se mai arată în document.

Potrivit semnatarilor sesizării, „adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună, cu atât mai mult cu cât intrarea în vigoare a acestei legi nu se face imediat".

„În contextul actual politic din România, observăm că avem o majoritate consolidată în Parlament, datorată colaborării dintre două partide pentru constituirea Guvernului. Prin urmare, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu era necesară recurgerea la procedura stipulată de articolul 114 din Constituţie", conform sursei citate.

„Prin urmare, chiar dacă la prima vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiţii, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale ca garant al supremaţiei Legii fundamentale", mai spune semnatarii sesizării.

Aceştia afirmă că „validitatea actului normativ în discuţie nu este conformă cu principiile constituţionale".

„Sub pretextul elaborării unui proiect de lege asupra căruia Guvernul să-şi angajeze răspunderea, au fost inserate modificări care, în esenţă, au valoare şi impact de reformă, de program de guvernare. Aşa fiind, ar fi fost imperativ, din punct de vedere juridic şi constituţional, ca aceste modificări să fie prezentate şi adoptate sub forma unei reforme dacă asta se dorea, cu toate consultările şi evaluările de impact necesare. S-a ajuns astfel la realizarea unor modificări legislative de amploare, complexe, creând un context de ambiguitate şi neconstituţionalitate, promovate sub numele de «proiect de lege»", mai indică documentul USR şi al Forţei Dreptei.

Semnatarii sesizării se referă şi la faptul că „modalitatea de adoptare a Legii (...) contravine prevederilor art. 114 din Constituţia României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-şi angaja răspunderea asupra unui proiect de lege unitar".

În plus, aceştia critică şi încălcarea principiului legalităţii şi se referă la faptul că legea „aduce atingere principiului previzibilităţii, securităţii juridice şi clarităţii normelor".

Fostul preşedinte al Curţii Cobstituţionale Augustin Zegrean: Sunt multe probleme pe care şi eu le-aş fi atacat

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a afirmat că legea pentru care premierul Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament "are mici şanse să meargă mai departe în forma aceasta". Zegrean consideră că "sunt lucruri care nu trebuiau scrise în această lege" şi s-a referit inclusiv la procedura asumării răspunderii. "Sunt multe probleme pe care şi eu le-aş fi atacat", a mai transmis Zegrean.

"Pe fond, sigur că sunt multe probleme pe care şi eu le-aş fi atacat, dacă aş fi făcut politică la ora asta, pentru că sunt lucruri care nu trebuiau scrise în această lege. Şi nu neapărat pe fond, chiar pe formă dacă vorbim, pentru că în Constituţie scrie că Guvernul poate să-şi asume răspunderea pe un proiect de lege, nu pe un proiect de 70 de legi. Această lege pe care şi-au asumat răspunderea este mai degrabă sau ar putea fi considerată un program de guvernare, decât un proiect de lege", a declarat Augustin Zegrean.

Acesta a precizat că un program de guvernare "nu în felul ăsta se aprobă de către Parlament".

"Deci, pe articolul 114 nu se încadrează, ce au făcut ei nu este în spiritul articolului 114 din Constituţie referitor la asumarea răspunderii Guvernului", a adăugat fostul preşedinte al CCR.

El mai aduce un argument: "Legile fiscale intră în vigoare după altă lege care este în vigoare, Codul Fiscal, legile fiscale intră în vigoare la şase luni de la adoptare sau de la începutul anului următor. Nici aceasta nu s-a respectat".