Candidații minori decid soarta candidaților majori

Candidații minori decid soarta candidaților majori

Cum așa? Aparent, lansez un paradox. Dar numai aparent. Voi demonstra, în cele ce urmează, că o puzderie de candidați prezidențiali, care nu au nicio șansă de a intra în cel de-al doilea tur, îi pot depuncta sau le pot aduce punctaje celor patru candidați majori, care sunt Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, George Simion și Mircea Geoană.

Candidații minori sunt o puzderie și nici unul dintre ei nu-și imaginează în mod realist că ar putea să devină Președintele României sau măcar să se califice în turul doi. Dar toți sunt conștienți că pot juca un rol. Și sunt hotărâți să facă totul pentru a beneficia ulterior de o susținere politică din partea viitorului președinte, ajutându-l pe acesta, în mod direct sau indirect, să câștige.

Într-o ordine aleatorie, acești candidați minori sunt următorii: Cristian Terheș, fost membru PSD, fost membru PNȚCD, fost membru AUR, actualmente președinte al Partidului Național Conservator Român. Acesta, odată înscris în cursă, va atrage de partea lui votanți suveraniști, scăzând astfel scorul lui George Simion și diminuându-i acestuia șansele de a crește de la 15%-17%, cât are în prezent, până la un procent care să-l califice pentru turul doi. Diana Șoșoacă se anunță a fi un alt candidat minor, care va produce aceleași efecte negative în ceea ce-l privește pe George Simion. Există însă alți candidați care vor lovi în prezidențiabilii cu șanse de a intra în finală. Cristian Diaconescu, care tocmai și-a anunțat candidatura ca independent, va defila cu certitudine pe un culoar de stânga, aspirând un anumit număr de votanți care, în absența domniei sale, l-ar fi creditat pe Marcel Ciolacu. Același rol, dar mai agresiv, îl va juca Ana Birchalll, atât în ceea ce îi privește pe Marcel Ciolacu, cât și în ceea ce îl privește pe Mircea Geoană. În primul tur de scrutin, se înscrie și Popescu Piedone, din dorința de a-și promova în parlament câțiva membrii ai partidului pe care îl conduce, dar și de a-i transfera voturi în turul doi, în schimbul unor beneficii, lui Marcel Ciolacu. Dar până la turul doi, în primul tur, ia voturi de-ale acestuia. Elena Lasconi va încerca să rupă ceva din bazinul electoral PNL, la fel ca și Ludovic Orban și Mircea Diaconu, dacă acesta va concura.

În fine, Mircea Geoană, care conform cercetărilor de piață ar putea fi plasat cu procentele sale de circa 15% în rândul candidaților majori, dacă nu va reuși prin nu știu ce minune o performanță, în condițiile în care nu se poate avânta în campanie cât timp nu este desemnat succesorul său la NATO, va putea juca și rolul de candidat minor. Deși își afirmă cu îndârjire independența, e clar că și el se adresează marii familii a socialiștilor, ceea ce înseamnă că în primul tur va lua voturi de la Marcel Ciolacu. Tot în rândul candidaților minori, poate fi inclus și Kelemen Hunor, care în primul tur va lua voturi atât de la PSD cât și de la PNL, voturi pe care le va tranzacționa atâta cât va putea să transfere în finala prezidențialelor, în beneficiul probabil al lui Marcel Ciolacu.

Dar acești prezidențiabili minori pot fi relevanți și din alt punct de vedere decât cel al capacității pe care îl au de a aspira procente care altfel s-ar duce către prezidențiabilii majori. Pentru a-și desfășura campania, prezidențiabilii minori vor susține o serie întreagă de teze, fie social democrate, fie liberale, fie suveraniste, dar în același timp vor avea, așa cum este firesc într-o campanie electorală, discursuri critice la adresa unor competitori. Ei vor desfășura puternice campanii negative pe posturile de televiziune la care vor avea acces, precum și în presa scrisă, afiliată sau neafiliată, dar care va fi dispusă să le preia mesajele, măcar de dragul audienței.

Și în încheiere, mă refer și la un alt aspect, legat tot de proliferarea candidaților minori. Fiecare dintre aceștia - iar în prezent, sun anunțați circa 20 - pentru a se putea înscrie în cursă vor trebui să strângă peste 200 de mii de semnături de adeziune. Ceea ce ne duce la o cifră de patru milioane. La rândul lor, candidații majori își vor accelera motoarele electorale la maximum pentru a obține cât mai multe semnături.

Ei nu se vor mulțumi la acel minimum de 200 de mii și vor încerca să-și încordeze mușchii electorali și din acest punct de vedere. Ceea ce înseamnă că PSD va încerca să strângă, în favoarea lui Ciolacu, două milioane de semnături, liberalii vor transpira și ei pentru un milion, George Simion va încerca să depășească pragul de 500 de mii, iar Geoană, cu toți sponsorii pe care îi are în spate, la rândul său va încerca să acumuleze 3-4 sute de mii de semnături.

Deci trăgând o primă linie, constatăm că prezidențiabilii majori și-au fixat în total o țintă de aproape patru milioane de semnături. Patru milioane de la aceștia și cu patru milioane de la prezidențiabilii minori, dacă toți vor strânge numărul de semnături prevăzut în lege, înseamnă opt milioane. Câți români sunt dispuși să se prezinte la vot în primul tur de scrutin al prezidențialelor?

Din experiența alegerilor anterioare, rezultă că la primul tur nu se vor prezenta mai mult de 50% dintre cetățenii din România și din diaspora cu drept de vot. Ceea ce înseamnă că prezidențiabilii nu prea ies la socoteală. Fie unii dintre ei își vor face numărul, adică vor face gălăgie pozitivă și negativă, dar nu se vor putea înscrie în cursă, fie vor frauda listele de semnături. Este încă o temă pe care în mod obligatoriu trebuie să o avem în vedere. Abia în cel de-al doilea tur de scrutin este posibil să se prezinte la vot circa 60-70% dintre electori. Dar, atenție, acest procent nu va exista în primul tur.

Realist vorbind, toate prognozele analiștilor, în această discuție prognozele mincionoase sau pur și simplu eronate ale institutelor de cercetare pe piață vor trebui să țină cont, de dragul acurateții, de rolul pe care îl vor juca nu numai candidații majori, ci și candidații minori. Nu numai partidele care îi susțin pe candidații majori, ci și grupurile de interese care îi susțin pe candidații minori.

Sorin Rosca Stănescu