Tripleta Iohannis - Ciolacu - Grindeanu vinovata de un dezastru ecologic fără precedent pentru ca stăpânii din Occident să-i lase la conducerea coloniei România

Disputa dintre România și Ucraina asupra canalului Bâstroe, din Delta Dunării, a fost tranșată, dar pagubele au rămas. Ministerul Mediului din România va efectua un studiu "post-dezastru" pentru a vedea efectele dragărilor efectuate de către partea ucraineană. Pentru tot acest proiect, România va cheltui 5 milioane de lei.

"Având în vedere situația transfrontaliară a corpului de apă Bâstroe, cauzată de lucrările efectuate de partea ucrainiană, se impune asigurarea finanțării studiului privind monitoringul calității componentelor fizico-chimice și biologice din Delta Dunării și zona costieră adiacentă în contextul impactului transfrontier al canalului Bâstroe și analiza consecințelor asupra mediului în Rezervația Biosferei "Delta Dunării" pentru continuarea monitorizării acestuia în scopul adoptării unor măsuri de protecție corespunzătoare ecosistemelor acvatice din această zonă", se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern, elaborat de Ministerul Mediului.

România și Ucraina au rezolvat o dispută veche de 20 de ani - Canalul Bâstroe. Ministerul Mediului din România anunță că Ucraina poate continua lucrările la canalul navigabil Bâstroe. Rămâne, însă, condiția ca proiectul să respecte cu prevederile de protecție a mediului. Această decizie vine în urma respectării pașilor procedurali prevăzuți de Convenția de la Espoo și Acordul bilateral dintre guvernele României și Ucrainei, semnat la 18 noiembrie 2022, se menționează în comunicatul Ministrului Mediului.

Ucraina și România au rezolvat o dispută de lungă durată cu privire la construcția canalului maritim de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră de către partea ucraineană, a anunțat sâmbătă, pe Facebook, ministrul protecției mediului și resurselor naturale din Ucraina, Ruslan Streleț. Ministrul a reamintit că litigiul se referea la obligațiile Ucrainei în temeiul Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo). Litigiul a fost soluționat în cele din urmă în marja celei de-a 9-a reuniuni a părților la Convenția Espoo de la Geneva.

"Suntem dispuși și capabili să găsim un teren comun și să corectăm greșelile trecutului", a scris ministrul pe Facebook. La ultima reuniune a Convenției de la Espoo, de pe 14-15 decembrie, delegația ucraineană a declarat că a luat toate măsurile necesare pentru încetarea proiectului inițial, considerat neconform.

La 26 februarie 1991, Comunitatea și statele membre au semnat Convenția de la Espoo a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite - CEE/ONU privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (denumită „convenție"). Documentul a fost aprobat de Comunitate la 27 iunie 1997. România a aderat la Convenția de la Espoo în 2001. Autoritățile ucrainene au emis o autorizație privind protecția mediului pentru proiectul Bâstroe, cu condiția inițierii unui program de monitorizare a speciilor de interes din Delta Dunării, cum ar fi sturionii, dar și a ecosistemelor protejate, înainte de începerea oricăror lucrări.

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a afirmat că pe canalul Bâstroe se depun aluviuni, dacă nu sunt făcute încontinuu săpături şi a menţionat că, în urma măsurătorilor, a rezultat că erau peste şase metri adâncime, dar că acum nu mai sunt efectuate săpături. El a declarat că este bine că România a ieşit cu acest subiect, deoarece informat astfel SUA şi Comisia Europeană că acest subiect reprezintă o linie roşie peste care nu trece.

„Noi am trimis toate acele lucruri la Ministerul Afacerilor Externe, le-am trimis de luni bune. Acolo pe Bâstroe, dacă nu se sapă încontinuu, se depun aluviuni, mai ales la ieşirea din Bâstroe, din canal în Marea Neagră. Credeţi-mă că acele aluviuni cred că s-au depus, s-a săpat", a explicat Sorin Grindeanu. Întrebat dacă au fost făcute săpături peste media admisă, ministrul Transporturilor a răspuns: „Eu am trimis toate acele lucruri la Ministerul Afacerilor Externe".

„Venind informaţii contradictorii în acea perioadă, când cineva spunea într-un fel, altcineva în alt fel. Sigur, cei care spuneau că nu trebuia să ies, că sunt putinist şi aşa mai departe. Eu am trimis toate acele lucruri la cei care se ocupă de tratate internaţionale şi anume la Ministerul Afacerilor Externe, cerându-le punct de vedere. (...) Am trimis de două ori, am venit şi cu revenire, spunându-le că aştept punct de vedere. Nu l-au trimis", a explicat Sorin Grindeanu. Ministrul PSD a mai fost întrebat care a fost rezultatul măsurătorilor.

„Erau peste şase metri adâncime. Nu ştiu dacă în acest moment mai sunt. Nu mai sapă. (...) A fost bine atunci că câţiva am ieşit şi am spus că totuşi trebuie să se oprească, trebuie să ne aşezăm la masă. Trebuie să folosească Sulina, fiindcă Sulina e singurul canal. Păi au înţeles în primul rând Comisia Europeană şi Statele Unite, susţinându-ne. (...) Mai mult, ucrainenii, inclusiv la Galaţi, la întâlnirea precedentă, au cerut şi au cerut în mod oficial către Comisia Europeană să fie inclus canalul Bâstroe, care este sută la sută pe teritoriul ucrainean, nu e nici măcar la graniţa cu noi, cum e Chilia, să fie inclus în reţeaua europeană de transport, adică în TEN-T. Eu am trimis, noi am trimis ca stat că nu suntem de acord şi că Sulina, sunt lucruri oficiale. (...) E foarte bine că noi am reacţionat atunci pentru că am conştientizat atât Statele Unite ale Americii, cât şi Comisia Europeană, că asta este o linie roşie peste care noi nu trecem. Şi în acest moment nu se trece. Şi vă spun de la masa discuţiilor, nu din auzite", a mai precizat Grindeanu.

Datele Ministerului Transporturilor după măsurătorile făcute pe partea românească, după declanșarea „scandalului Bâstroe" chiar de către ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, arată că dragările au fost făcute punctual pentru întreținere. Acestea s-au efectuat pe brațul Chilia, la intrarea din Chilia în Bâstroe unde nivelul este de 6,80-7 metri, iar pescajul marin de 6 metri ceea ce înseamnă că doar nave mici pot să intre. Lucrările au vizat îndepărtarea aluviunilor acumulate în ultimii ani, ajungându-se la adâncimile care erau consemnate ca referință în urmă cu aproape douăzeci de ani, la momentul diferendului dintre România și Ucraina.

Transporturile s-au raportat la măsurătorile din 2004, datele fiind aceleași ca acum. Astfel, după măsurători, concluzia a fost că la intrarea din Chilia în Bâstroe au fost îndepărtate doar aluviunile acumulate în ultimii ani, având în vedere că s-a ajuns la adâncimea din 2004-2005, ceea ce corespundea primei faze a proiectului ucrainean de navigație pe Dunăre. A doua fază care presupunea adâncirea nu s-a mai realizat.

Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce Sorin Grindeanu, vicepremier și ministru al Transporturilor, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării". Mediatizarea cazului a stârnit reacții în cascadă ale autorităților de la București, care însă au fost mai rezervate, cerând explicații autorităților ucrainene despre lucrările pe care le fac.

După ce Ambasada Ucrainei a anunțat că se fac doar lucrări de întreținere la canal, confuzia publică a fost și mai mare odată cu declarațiile ministrului Infrastructurii din Ucraina care a vorbit despre adâncirea canalului Bâstroe de la 3,9 metri la 6,5 metri. Pe val s-a urcat și Marcel Ciolacu care a adus aminte de cât a ajutat România Ucraina, însă „poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării".

Din declarațiile președintelui Klaus Iohannis acestea începuseră cu cinci luni în urmă, în octombrie și ministerul Transporturilor știa de ele. „Că se fac lucrări, ştim, știe și Ministerul Transporturilor cam din octombrie. Deci nu e nicio noutate. Ei ne-au anunțat oficial că vor să facă lucrări de dragare, de întreținere și că vor să folosească canalul Bîstroe pentru a-și exporta marfă și noi le-am dat un acord provizoriu până când lucrările se clarifică și această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene. Deci nu-i absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei", a declarat Iohannis pe 22 februarie.

În fapt, nu au loc lucrări de adâncire pe întreaga lungime a canalului Bâstroe din simplul motiv că nu este nevoie. Adâncimea naturală a canalelor Dunării este de 12-14 metri, potrivit unui raport al OSCE. Lucrările au loc la capete, la confluența cu brațul Chilia și ieșirea în mare. La acest din urmă capăt, pe o lungime de 3 kilometri au fost lucrările care au stârnit și în trecut protestul părții române din cauza problemelor de mediu pe care acestea le provocau. Asadar, președintele Iohannis care a spus că acuzațiile din scandalul Bâstroe au fost „un mit".