România, raiul infractorilor pentru fapte cu violenta. Altfel, masura eliberarilor compensatorii din perspectiva recidivei a fost buna!

De cand a intrat in vigoare Legea nr.169/2017 privind eliberarile compensatorii, promovata de PSD prin ministrul Justitiei Tudorel Toader, au fost puse in libertate pana la aceasta ora (ianuarie 2019) circa 15.000 de detinuti, din care aproape 1.000 au recidivat, iar dintre acestia aproximativ 200 au comis infractiuni cu violenta (crime, violuri, talharii etc.).

Avem in baza acestor statistici, prezentate in cele ce urmeaza, doua perspective. Pe de-o parte, referitor la detinutii periculosi, cei care au recidivat comitând fapte cu violenta, numarul acestora este mare si referitor la trendul statisticilor, raportat la numarul eliberarilor pentru fapte grave, acestia isi respecta ponderea de recidiva de 37% pentru primul an si de pana la 65% in trei ani. Daca insa, din alta perspectiva vorbim acum de numarul mare al persoanelor eliberate si excludem acea zona a violurilor, crimelor, talhariilor, unde in continuare statul roman are mari probleme cu acesti infractori, din restul detinutilor eliberati compensatoriu pentru mici furturi, evaziuni fiscale, alte infractiuni minore, atunci putem vorbi despre o reusita a legii, intrucat in primul am de zile numarul recidivistilor este mai mic de 1%. Ca atare, cei care au fost incarcerati pentru infractiuni economice, pentru infractiuni sociale minore etc. nu au revenit in domeniul infractionalitatii dupa ce au fost eliberati. Perioada in care au fost cercetati, eventual arestati preventiv, judecata si condamnarea au fost suficiente pentru a-i determina sa nu mai comita astfel de infractiuni.

Pe de alta parte, revenind la infractiunile cu violenta si la recidive, pentru fiecare detinut care recidiveaza statul cheltuieste suplimentar 22.000 de euro (prinderea lui, cercetarea, judecarea etc.), in vreme ce pentru un detinut condamnat statul cheluieste anual 28.000 de euro. Ca atare, un recidivist costa 50.000 de euro in primul an. Cei 1.000 de pana acum reprezentand o cheltuiala suplimentara de 50 de milioane de euro. Iar cifra creste de la luna la luna. Pe langa faptul ca astea sunt costurile suplimentare, detinutii au primit si sume compensatorii pentru regimul de detentie impropriu. De curand, a fost dat exemplul unui violator in serie (care si-a violat si propia mama), prins la cateva luni dupa eliberare si care a primit din partea statului 3.000 de euro drept compensatii la regimul dificil din penitenciar din perioada cat si-a efectuat pedepsele anterioare.

Potrivit unui comunicat al Administrației Naționale a Penitenciarelor, având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public cu privire la incidența recidivei în rândul populației carcerale din sistemul penitenciar românesc, se fac următoarele precizări:
- ponderea deținuților recidiviști în populația penitenciară generală înregistrează un trend descendent, în anul 2017 înregistrându-se un procent de 38,37% deținuți recidiviști, comparativ cu anul 2012 când ponderea deținuților recidiviști era de 45,78%; iar pentru 2018 procentul se estimeaza a fi aproximativ 37%.
- In perioada 19 octombrie 2017 - 23 noiembrie 2018 au fost eliberati 10.880 de detinuti in baza recursului compensatoriu, dintre care 649 au recidivat, iar 188 au comis noi fapte de violenta. In paralel cu eliberarea celor aproape 11.000 de detinuti a scazut dramatic numarul patrulelor politiei nationale. Intr-un raspuns oficial la o interpelare, ministrul de Interne, Carmen Dan, confirma scaderea numarului patrulelor la nivel national: 3.571 in 2016, 3.296 in 2017 si 3.157 in 2018. Reducerea numarului patrulelor de politisti si jandarmi este determinata de pensionarile masive de la nivelul MAI.
- din totalul celor 14.703 de persoane care au beneficiat pana la aceasta ora de măsurile compensatorii prevăzute de Legea nr. 169/2017, au recidivat 142 de persoane, in perioada imediat urmatoare eliberarii, ponderea recidiviștilor situându-se sub pragul de 1% pentru prima luna de libertate. Cifra totala, insa pentru 15 luni de la intrarea in vigoare a legii se apropie de 1000 de recidivisti, dintre care 200 cu acte de violenta majore (crime, violuri, talharii etc.).

Dintre tarile UE, doar Italia se apropie de Romania ca rata a recidivei criminale, urmata de Spania, Franta, Germania si (inainte de Brexit) Anglia. Adica in majoritatea tarilor in care exista si multa emigratie est-europeana, cu mare pondere de romani. La polul opus se afla tarile nordice, din Tarile de Jos si Peninsula Scandinava. Dintre tarile est-europene, Ungaria si Bulgaria au o pondere mare, Grecia se situeaza undeva la mijlocul clasamentului, in vreme ce tarile central-europene inregistreaza o pondere destul de mica de recidiva.

"Rata de 37% in primul an di de 65% in primii trei ani reprezinta o medie pentru o situatie de lucru normala, nu pe cea bazata in cazul masivei eliberari compensatorii. Aceasta rata de recidiva de 37% este calculata pe durata a 12 luni de la eliberare. Insa rata la 3 ani de la eliberare este cu mult mai mare si se situeaza in jurul unei medii de 65% pentru 36 de luni si asta si pentru ca e in calcul durate de procesare a dosarelor cu sentinte definitive", a explicat Sorin Dumitraşcu, liderul sindicaliştilor din penitenciare. "Prejudiciul material produs de un recidivist, toate acţiunile investigative ale poliţiei de scotocire şi căutare, interogatorii, transport la parchet şi instanţă, cazarea supectului în arestul poliţiei şi cheltuielile viitoare cu anchetarea şi judecarea recidivistului reprezintă costuri estimate la o medie de 22.000 de euro. Deci, la fiecare recidivist adaugati cate o victima si cate 22.000 de euro cheltuieli ale statului", a mai spus expertul. Cu alte cuvinte, conform statisticilor oficiale, anul trecut au recidivat in primul an - dintre cei pusi in libertate cu masuri compensatorii fie prin expirarea pedepsei, fie prin eliberare conditionata, aproximativ 9.800 de persoane, adica tot atatea victime ale furturilor, jafurilor, abuzurilor - infractiuni cu sau fara violenta - iar statul roman a platit aproximativ 216 milioane de euro pentru recidivele de pana la 12 luni, suma dublandu-se la aproximativ 430 de milioane de euro pentru recidivele de pana la 36 de luni.

Rata anuală a mortalităţii din penitenciare este de aproximativ 0,3% din numărul deţinuţilor, ceea ce o situează mult sub rata anuală a mortalităţii populaţiei din România, care este în jur de 1,2%, cu o medie de aproximativ 250.000 de persoane decedate anual în România, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. In Romania, media anuala este de 27.000 de detinuti in total in toate penitenciarele, gradul de ocupare, pana la eliberarile compensatorii a fost de 144%, ajungand dupa aceea - cu tot cu recidivisti - la 98%, pana la finele anului 2018. Tot conform statisticlor actuale, la fiecare 3 zile moare cate un detinut in penitenciare. 14% dintre acestia se sinucid, iar 67% mor in urma afectiunilor grave cu care au fost incarcerati (sau datorate bolilor aparute in timpul incarcerarii si agravarea acestora), multe dintre ele neputand fi tratate in sistem penitenciar. Din restul de 19%, mai mult de jumatate, in jur de 11% sunt din cauza accidentelor grave (fie de munca, fie din nerespectarea regulamentelor interioare), 2% au cauze necunoscute, iar restul de 6% au cauze violente interne (batai, razbunari intre clanuri, omoruri la comanda etc.). Mai multe amanunte despre aceste statistici AICI si AICI.