Răsplata pentru slugărnicie. Cum ne umilește UE, blocând abuziv fondurile pentru apă și canalizare

România nu reușește să obțină aprobarea Comisiei Europene pentru 2,2 miliarde de euro pe lucrări deja efectuate la canalizarea localităților, în condițiile în care mai puțin de 20% din populația rurală are acces la astfel de sisteme. Autoritățile din țara noastră au încercat să îndeplinească toate cerințele Comisiei, plătind și experți ai Băncii Mondiale, însă, de fiecare dată, s-a mai găsit câte ceva, doar ca să ne taie finanțarea.

De când este membră a UE, ca să obțină bani din fonduri europene, România a trebuit să treacă prin furcile caudine ale birocrației excesive de la Bruxelles și ale inflexibilității Comisiei Europene în cazul țării noastre.

Deși suntem puși la colț de fiecare dată pe motiv că poluăm pânza freatică din cauza absenței canalizării și a stațiilor de epurare, în special din zonele rurale, în loc să ne sprijine, Comisia Europeană ne tot pune piedici, ca să nu beneficiem nici de bruma de bani care ni se cuvenea, în condițiile în care necesarul de investiții depășește 30 de miliarde de euro în sectorul apă și canalizare. Autoritățile române au fost pur și simplu batjocorite și puse să facă și să refacă documentații, pentru ca, în final, tot "nu!" să ni se spună.

Astfel, în acest moment, sunt blocați 2,258 miliarde euro, deja cheltuiți pe proiecte de apă și canalizare, pe care Comisia Europeană refuză să îi deblocheze, pe motiv că nu trebuia să investim în sistemele mici de alimentare cu apă, dat fiind că acestea nu constituiau o prioritate. Exasperați, reprezentanții ministerelor implicate au cerut desemnarea Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice ca lider instituțional care să asigure coordonarea implementării Planului Național de Investiții în Sectorul Apă/Apă Uzată -trimestrul III 2024 și asumarea consolidării regionalizării serviciilor de apă atât prin fuzionarea, după caz, a operatorilor mici cu operatorii regionali, cât și prin fuzionarea celor mari. Este puțin probabil ca aceste măsuri să aibă vreun efect, atâta vreme cât Comisia Europeană refuză să ne aprobe fondurile.

În acord cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul European de dezvoltare regional (RDC) în perioada de programare 2021-2027, sectorului apă/apă uzată i se aplică o condiție favorizantă tematică privind existența unei Planificări actualizate pentru investițiile necesare în acest sector, respectiv existența unui plan național de investiții în sectorul apă/apă uzată, se arată într-un Memorandum prezentat în ședința de guvern.

Planul trebuie să cuprindă o evaluare a stadiului actual de aplicare a Directivei 91/271/CEE a Consiliului și a Directivei 98/83/CE a Consiliului, identificarea și planificarea, inclusiv o estimare financiară orientativă, a oricăror investiții publice, o estimare a investițiilor necesare pentru reînnoirea infrastructurilor existente de epurare a apelor uzate și de alimentare cu apă, inclusiv a rețelelor, bazată pe vechimea acestora și pe planuri de amortizare și indicarea unor posibile surse de finanțare publică, atunci când aceasta este necesară pentru completarea veniturilor din taxe de utilizare.

În perioada iunie-iulie 2023, un grup tehnic de lucru format din mai multe ministere a avut 4 reuniuni în vederea elaborării Planului Național de Investiții în Sectorul Apă/Apă Uzată, care urmează a fi agreat din punct de vedere tehnic, astfel încât documentul strategic să răspundă rigorilor impuse de directivele 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale, 98/83/CE și 2020/21843 privind calitatea apei destinate consumului uman, precum și criteriilor condiției favorizante. În data de 20 octombrie 2023, Comisia Europeană (CE) a comunicat observațiile asupra Planului Național de Investiții în Sectorul Apă/Apă Uzată și a acceptat ca îndeplinit criteriul 4 al condiției favorizante

"Indicarea unor posibile surse de finanțare publică, atunci când aceasta este necesară pentru completarea veniturilor din taxe de utilizare". În urma analizei observațiilor CE, Planul Național de Investiții în Sectorul Apă/Apă Uzată și autoevaluarea națională au fost actualizate și în data de 21 noiembrie 2023 au fost retransmise CE, care, în data de 25 decembrie, a comunicat observațiile și propunerile sale la documentele reactualizate. Din nou, documentele au fost modificate și retransmise CE în data de 1 februarie 2024.

În data de 5 martie 2024 Comisia Europeană a transmis punctul său de vedere în care a acceptat ca îndeplinite toate criteriile aferente condiției, cu excepția subcriteriului (b) de la criteriul 2 și a criteriului 3, solicitând informații suplimentare referitoare la stadiul implementării Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman (apreciind că investițiile prevăzute pentru sistemele mici de alimentare cu apă nu constituiau o prioritate pentru vechea Directivă) și la reînnoirea infrastructurii existente de apă și apă uzată. Acestea au fost elaborate în cadrul grupului tehnic de lucru de către instituțiile responsabile de politica sectorială și de reglementare, Planul Național de Investiții în Sectorul Apă/Apă Uzată și autoevaluarea fiind modificate și pregătite pentru a fi înaintate Comisiei.

"Conform prevederilor RDC, CE nu face nicio rambursare aferentă operațiunilor finanțate din bugetul european până când nu este îndeplinită condiția favorizantă aplicabilă sau în momentul în care va constata că nu este menținută îndeplinirea acesteia pe parcursul perioadei de programare. Nevoia de finanțare în sectorul apă/apă uzată este de peste 30 miliarde de euro. Din decembrie 2023 până în prezent, prin Programul Dezvoltare Durabilă au fost deja lansate apeluri de proiecte de apă şi apă uzată în valoare totală de 2,835 miliarde euro, din care 2,258 miliarde euro din bugetul european, ce vor genera cheltuieli aflate sub riscul de a nu putea fi rambursate de către CE având în vedere neîndeplinirea condiției favorizante. Astfel, în situația menținerii ca neîndeplinite, toate cheltuielile cu implementarea intervențiilor vizate în acest sector vor fi exclusiv în sarcina bugetului de stat", se arată în Memorandum.