Presă: Obiectivul e ca NATO să intre în război. Urmează atentate și saboteje. Rusia se pregătește să atace cu jumătate de milion de soldați

Presa turcă vorbește de un adevărat asalt diplomatic și nu numai asupra regimului de la Ankara pentru a abandona actuala strategie de lucru cu Rusia și că după ce Germania nu a mai rezistat presiunilor SUA și a dat drumul tancurilor grele Leopard 2 acum urmează Turcia.

Editorialistul Bercan Tutar susține în Sabah preluat de Rador că "atacul hibrid de ieri" când dintr-odată zeci de state occidentale au emis alerte de călătorie în Turcia nu este unul întâmplător și că vor urma sabotaje, atacuri, atentate, presiuni asupra țări sale pentru a ceda pentru că obiectivul real ar fi ca NATO să intre fățiș în război cu Rusia:

"Odată cu decizia Spaniei și a Angliei de a trimite tancuri principale de război Kievului, după decizii similare ale Americii, Germaniei și Poloniei, războiul din Ucraina intră într-o fază nouă mai periculoasă. Luați în calcul că SUA vor include și rachete cu rază mai lungă de acțiune în noul pachet de ajutor în valoare de 2,7 miliarde de dolari și nu vă va fi deloc dificil să vedeți că în viitorul apropiat, situația de pe front se va încinge puternic.

Se pare că războiul nu va rămâne limitat la Ucraina. Țări de la Baltica la Mediterana, din Europa Centrală și de Est se vor implica în linia frontului fierbinte.

Ajutorul militar pentru Ucraina care a început cu obuze, a continuat cu tancuri și avioane de luptă. Acum urmează rachete. Până la urmă, s-ar putea ca SUA și aliații săi să trimită și unități militare în Ucraina.

Așa încât toate tabuurile din război se prăbușesc pe rând. Invazia rusească în Ucraina a anulat politica Germaniei de a nu trimite niciodată propriile arme în zone de război.

Olaf Scholz, care nu a rezistat presiunilor SUA, a decis să trimită în Ucraina cele mai avansate tancuri ale Germaniei, 14 tancuri Leopard 2A6. În plus, Germania a permis Poloniei să trimită în Ucraina tancurile Leopard pe care le deține.

Trebuie să spunem că din cauza acestei decizii, cetățenii Germaniei nu îl mai văd pe Scholz ca pe un erou ci ca pe o persoană cu mâinile legate care nu mai are alte opțiuni.

Acum privirile se întorc spre președintele rus Putin, pentru a vedea ce răspuns dă livrării de tancuri Ucrainei.

De exemplu, există o serie de scenarii înfricoșătoare pe care le enumeră serviciile de informații externe din Germania, BND... Atacuri nucleare, atacuri cibernetice care pot paraliza infrastructura critică, sabotaje ale conductelor care transportă gaze naturale din Norvegia către Germania, bombardarea convoaielor de tancuri trimise Ucrainei în timp ce se mai află pe teritoriul Germaniei sau al Poloniei...

În dotarea țărilor membre NATO din Europa există aproximativ 2.000 de tancuri Leopard iar întreținerea acestora este mai ușoară decât cea a tancurilor americane Abrams. Pentagonul a subliniat că tancurile Abrams funcționează cu combustibil de avioane și cu motoare cu turbină și intenționează să lase întreg frontul pe seama tancurilor germane Leopard.

Așa încât dacă Putin vrea să își verse amarul pe Germania și pe NATO, atunci se va înfăptui planul pe care și l-au făcut SUA și Anglia încă de la începutul războiului.

Pentru că NATO a rămas până acum în afara războiului din cauza vetou-lui hotărât al Germaniei și al Turciei. De aceea, privirile se întorc acum spre Turcia.

În ultimele luni, au fost pregătite trei planuri operaționale regionale pentru spațiul NATO. Planurile, groase cât o carte de telefon, cu numeroase anexe, vor fi prezentate la summitul de la Vilnius, capitala Lituaniei, în perioada 11-12 iulie 2023. Scopul este de a convinge NATO să intre în război cu Rusia.

Pentru aceasta însă trebuie depășit obstacolul Turcia. Perioada următoare va fi foarte animată. Înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare din mai, orice scenariu este posibil în Turcia: sabotaje, atacuri, atentate, presiuni. Trebuie să fim pregătiți pentru orice situație."

Pe măsură ce invazia Rusiei în Ucraina se apropie de împlinirea unui an, Kievul lansează un avertisment din ce în ce mai presant: Vladimir Putin pregăteşte o nouă ofensivă majoră, şi-a strâns forţe considerabile, iar un atac este iminent în următoarele săptămâni, relatează NBC News, citat de news.ro.

Oficialii ucraineni spun că armata rusă se regrupează şi pregăteşte un atac iminent menit să schimbe cursul războiului în favoarea Moscovei, rândurile sale fiind întărite de sute de mii de recruţi mobilizaţi în toamna anului trecut.

"Ar trebui să înţelegem că ameninţarea unei noi ofensive va rămâne prezentă până când vom învinge Rusia", a declarat joi, într-un interviu pentru NBC News, Iuri Sak, oficial cu rang înalt al Ministerului ucrainean al Apărării.

O ofensivă de primăvară a fost prezisă de mult timp de oficialii şi analiştii occidentali, Kremlinul fiind dornic să preia iniţiativa după o iarnă grea, precedată de luni întregi de eşecuri pe câmpul de luptă şi de critici interne. Dar liderii de la Kiev spun acum că Rusia a adunat o forţă mare, pregătită să atace în curând, până la aniversarea din 24 februarie.

Miercuri, într-un interviu pentru presa franceză, ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov a declarat că Rusia are 500.000 de soldaţi pregătiţi pentru un asalt în următoarele săptămâni, aproape dublu faţă de numărul pe care Putin a anunţat că îl mobilizează în septembrie.

"Oficial, au anunţat 300.000, dar când vedem trupele la graniţe, conform evaluărilor noastre, este mult mai mult", a spus el.

Oficialii ucraineni au mai transmis avertismente, dar comentariile ministrului sunt cea mai detaliată descriere de până acum a ceea ce Kievul consideră a fi o ameninţare iminentă.

Reznikov - care se afla la Paris pentru a face presiuni asupra guvernului francez în vederea obţinerii de arme - a declarat că este probabil ca Rusia să atace fie dinspre est, fie dinspre sud.

În est, comandanţii ucraineni se confruntă cu o alegere dramatică: să se retragă din oraşul Bahmut sau să-şi menţină poziţiile, în ciuda unor pierderi grele şi a riscului tot mai mare de încercuire. Luptele au devenit acerbe aici şi au căpătat o importanţă simbolică, dar şi strategică.

"Întrucât forţele lor principale sunt concentrate în est, ne aşteptăm ca ei să înceapă o ofensivă acolo, poate în jurul Bahmutului", a declarat Sak.

În sud, forţele Rusiei sunt dispuse de-a lungul malului estic al râului Dnipro şi la mică distanţă de oraşul crucial Herson. Capitala regională a fost primul oraş important care a căzut în mâinile trupelor ruseşti în primele zile ale războiului, dar acestea au fost forţate să se retragă în mod jenant în noiembrie către poziţii mai uşor de apărat, peste râu.

Andrii Iermak, şeful de cabinet al lui Zelenski, a declarat joi că i-a informat pe Jake Sullivan, consilierul american pentru securitate naţională, şi pe generalul Mark Milley, şeful Statului Major Întrunit, despre ameninţarea unei noi ofensive.

"A avut loc un schimb de opinii cu privire la posibilele acţiuni ale inamicului în viitorul apropiat", a declarat Iermak pe Twitter.

În săptămânile dinaintea invaziei ruse din urmă cu un an, SUA au declasificat şi au făcut publice informaţii care arătau amploarea consolidării militare a lui Putin la graniţele Ucrainei. Până în prezent, SUA nu au făcut publice informaţii despre o posibilă nouă ofensivă, notează NBC News.

Planurile militare ale Rusiei sunt un secret bine păzit. În schimb, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunţat joi că diplomaţii săi vor încerca să concureze şi să eclipseze evenimentele publice pro-Ucraina din oraşele occidentale cu ocazia marcării unui an de la începutul războiului.

"Diplomaţii noştri vor face totul pentru a se asigura că orice haos planificat pentru aniversarea operaţiunii militare speciale de la sfârşitul lunii februarie, la New York şi în alte locuri - Occidentul îl planifică acum în mod activ împreună cu regimul de la Kiev - să nu fie singurele evenimente care să atragă atenţia comunităţii internaţionale", a declarat Lavrov.

În mijlocul diferitelor scenarii pentru un atac rusesc, a apărut un consens: pare puţin probabil totuşi ca Rusia să atace din Belarus şi să facă o nouă încercare de a cuceri Kievul.

Institutul pentru Studiul Războiului, un grup de reflecţie cu sediul la Washington, a declarat la începutul acestei săptămâni că "o ofensivă rusă iminentă în lunile următoare este cea mai probabilă cale de acţiune", dar în ultima sa informare zilnică a apreciat "că o invazie rusă dinspre Belarus este extrem de improbabilă".

Ameninţarea care pare din ce în ce mai îndepărtată la adresa Kievului a permis unui calm precaut să se instaleze peste capitală.

Oraşul este în continuare ţinta regulată a rachetelor ruseşti, ceea ce înseamnă că sistemele de apărare aeriană sunt cuibărite discret lângă clădirile guvernamentale din centrul oraşului. Iar în multe zone, energia electrică încă se întrerupe, deoarece reţeaua electrică, vizată de armata Moscovei, nu este complet refăcută.

Dar tensiunea este departe de nivelul de acum un an, când forţele ruseşti se aflau la marginea oraşului şi păreau pregătite să ia cu asalt palatul prezidenţial. Restaurantele sunt deschise, rafturile supermarketurilor sunt pline, iar cei care plimbă câinii îşi duc animalele de companie în parcurile înzăpezite ale oraşului.

În ciuda frigului năprasnic şi a conflictului iminent, tinerii încă îşi dau întâlniri şi privesc cu speranţă la viitorul ţării lor.

La rândul lui, preşedintele ales al Cehiei, Petr Pavel, fost general NATO, a declarat joi, într-un interviu acordat France Presse, că nu ar trebui să existe 'nicio limită' pentru ajutorul militar occidental acordat Ucrainei şi a îndemnat aliaţii să dea dovadă de mai mult curaj, potrivit Agerpres.

Pavel, care a condus Comitetul militar al NATO între 2015 şi 2018, a câştigat alegerile prezidenţiale de sâmbătă şi urmează să depună jurământul la 9 martie.

În acest interviu, Petr Pavel, în vârstă de 61 de ani, a declarat că Occidentul trebuie să furnizeze Ucrainei, care luptă împotriva unei invazii ruse, toate tipurile de arme, cu excepţia celor nucleare.

'În privinţa armelor convenţionale, chiar nu văd niciun motiv pentru a se stabili limite', a spus el.

'Ucraina nu poate să lupte cu un adversar atât de dur fără blindate, fără drone, artilerie şi rachete cu rază lungă de acţiune şi, probabil, nici fără avioane supersonice', consideră generalul ceh în rezervă.

Aliaţii occidentali, între care Cehia, au furnizat Ucrainei un ajutor militar substanţial de la declanşarea invaziei ruse la 24 februarie 2022.

În opinia sa, ar fi nevoie de mai mult curaj, întrucât 'unele ţări au o poziţie puţin rezervată' cu privire la livrările de arme moderne.

'Dacă vrem să adoptăm o poziţie unică, care să ne dea cele mai mari şanse de succes, ar trebui să acţionăm în mod unitar cu privire la aceste probleme', a afirmat Petr Pavel, în consonanţă cu propunerea Poloniei de a trimite avioane de luptă F-16 Ucrainei dacă această iniţiativă ar fi susţinută de NATO în ansamblul său.

'Ar trebui să furnizăm Ucrainei toate mijloacele necesare pentru a o ajuta să respingă armata rusă în afara teritoriului său prin forţe proprii', a spus preşedintele ales al Cehiei, care, la o zi după scrutin, l-a sunat pe Volodimir Zelenski pentru a-l asigura de sprijinul ţării sale.

Cehia, membră a UE şi NATO cu 10,5 milioane de locuitori, a furnizat până în prezent Ucrainei un ajutor militar în valoare de 217 milioane de dolari, a comunicat joi Ministerul ceh al Apărării.

Pavel susţine de asemenea candidatura Ucrainei la aderarea la UE şi NATO odată ce războiul se va termina.

'Dacă percepem NATO şi UE ca pe o zonă de stabilitate, cooperare, de bune relaţii, atunci ar trebui să permitem unei alte ţări mari europene să ni se alăture', a declarat Pavel.

'Nu numai că merită să ni se alăture, dar şi noi vom beneficia, la fel ca Rusia, atunci când va putea restabili relaţii normale cu Occidentul', consideră el, apreciind că aderarea Ucrainei la NATO este 'doar o problemă de voinţă politică'.

'Referitor la acordul asupra valorilor, intereselor strategice pe termen lung, interoperabilităţii tehnologice între NATO şi armata ucraineană, cred că Ucraina a îndeplinit deja condiţiile', potrivit lui.

Războiul trebuie să se încheie cu retragerea Rusiei, discuţii de pace, reconstrucţia Ucrainei şi anchetarea crimelor de război, afirmă el.

'Va trebui să aducem aici Rusia nu doar continuând să sprijinim Ucraina, ci şi prin aplicarea foarte strictă a sancţiunilor împotriva Rusiei', subliniază preşedintele ales ceh.

'Este singura cale de a face Rusia să înţeleagă că a acţionat împotriva normelor şi că, în lumea civilizată a secolului XXI, chiar şi o ţară mare ca Rusia nu poate să ignore normele comunităţii mondiale', susţine noul preşedinte al Cehiei.