Operațiune de recuperare a DNA de către oamenii lui Kovesi și Coldea

În ultima zi a termenului stabilit pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) la Ministerul Justiției și-au depus dosarele patru procurori: Marius Iacob, Florentina Mirică, Elena Grecu și Cristian Lazăr.

Iacob, Mirică și Grecu dețin funcții de conducere în DNA și sunt cunoscuți drept apropiați ai fostului procuror-șef Laura Codruța Kovesi. Ultimele dovezi în acest sens sunt faptul că au semnat scrisoarea DNA împotriva hotărârii Curții Constituționale privind revocarea fostei șefe a DNA și faptul că au fost prezenți, în primele rânduri, la ultima conferință de presă a lui Kovesi, organizată imediat după revocarea sa din funcție de către președintele Klaus Iohannis. Lazăr deține o funcție de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și a fost cunoscut drept un apropiat al generalului Florian Coldea, în perioada în care acesta deținea funcția de prim-adjunct al directorului SRI.

Marius Iacob, complice la prigonirea Marianei Rarinca

Marius Iacob deține actualmente funcția de adjunct al procurorului șef al DNA. Cariera sa profesională a fost indisolubil legată mai bine de un deceniu de cariera Laurei Codruța Kovesi. După ce a devenit procuror general al PICCJ în octombrie 2006, Kovesi l-a promovat pe Iacob procuror șef al secției de urmărire penală și criminalistică din PICCJ (în martie 2007) și apoi prim-adjunct al procurorului general al României (iunie 2011). În iunie 2013, la două luni de la numirea sa în funcția de procuror șef al DNA Kovesi l-a adus la DNA unde a fost numit adjunct al său. Iacob s-a specializat ca procuror criminalist, activând pe un astfel de post, la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 6 și la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. A devenit cunoscut ca procuror de caz în dosarul Elodia, pe care nu a reușit însă să-l finalizeze. Nu este specializat în infracțiuni de corupție și nu a soluționat niciun dosar notabil de acest gen.

Marius Iacob a fost omul de încredere, de casă și de pază a lui Kovesi atât la PICCJ cât și la DNA. Kovesi l-a folosit îndeosebi pentru spionarea și controlarea procurorilor din subordine. L-a folosit drept emisar personal la Înalta Curte de Casație și Justiție, chelia lui Iacob fiind văzută și înregistrată de multe ori pe holurile, în ascensoarele și în birourile unor judecători de la Înalta Curte. L-a folosit inclusiv ca ghid și bodyguard la diverse agape sau în excursii, destinație preferată fiind Băile Felix din Oradea, unde Iacob avea colegi și amici din facultate pe funcții la parchetele locale. L-a folosit pentru treburi murdare, cum a fost înregistrarea și fabricarea abuzivă a dosarului în care Mariana Rarinca a fost arestată, trimisă în judecată și condamnată pentru șantaj, în urma plângerii formulate de fostul președinte al ICCJ, Livia Stanciu.

Plângerea penală a judecătoarei Livia Stanciu a fost înregistrată personal de procurorul șef adjunct al DNA, Marius Iacob, nu de procurorul de serviciu din ziua în care președinta Îaltei Curți s-a prezentat la sediul DNA. Tot procurorul șef adjunct Iacob a delegat doi procurori (Iulian Păncescu și Carmen Damian) să cerceteze plângerea, care au manifestat un exces de zel fără precedent. Aceștia au audiat-o de îndată pe așa-zisa persoană vătămată, după care au început urmărirea penală, au solicitat și au obținut interceptarea convorbirilor telefonice ale suspectei Mariana Rarinca, au efectuat percheziții la domiciliul acesteia și al membrilor familiei sale, au reținut-o și au propus și obținut arestarea sa preventivă. Procurorii de caz au finalizat dosarul prin trimitere în judecată în termen de 20 de zile de la înregistrarea plângerii fostei președinte a Înaltei Curți, manifestând o celeritate și o fermitate mai puțin întâlnite și demne de cauze mai bune.

Din cauza devoțiunii față de Laura Codruța Kovesi, Marius Iacob se află actualmente în judecată disciplinară la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în urma unei acțiuni intentate de Inspecția Judiciară pentru că a încălcat ordinul procurorului general privitor la participarea procurorilor în cauze civile atunci când a desemnat-o pe procurorul Simona Ricu din DNA să participe la ședințele de judecată în dosarul de contencios administrativ care avea ca obiect cererea adresată de procurorul Mihaela Iorga Moraru Curții de Apel București pentru a suspenda ordinul de revocare din DNA emis de procurorul șef Laura Codruța Kovesi. Cererea respectivă a lui Iorga a fost admisă, fapt ce denotă caracterul abuziv al măsurilor luate împotriva sa.

Favorita Florentina și fidela Elena

Florentina Mirică este actualmente șefa Serviciului de combatere a corupției din Justiție, funcție în care a fost promovată de către fostul procuror șef Laura Codruța Kovesi. Potrivit ex președintelui Traian Băsescu procurorul Florentina Mirică a făcut parte dintr-un nucleu de procurori constituit în jurul lui Kovesi care rezolva toate dosarele sensibile. Mirică a fost adusă în DNA de la un parchet de judecătorie, respectiv de la Buftea, fără să aibă vechimea și experiența necesare unui procuror anticorupție.

Cel mai răsunător eșec al său îl constituie achitarea înregistrată în dosarul instrumentat doctorului Mohammed Iassym (fostul amic al lui Traian Băsescu și dușman al lui Ommar Haysam), care a fost ținut în arest preventiv peste 11 luni. Cu alții Mirică a fost mai generoasă, emițând soluții de clasare pentru faptele de corupție imputate cum a fost în cazul chestorului Aurel Sine, fost șef al Direcției Generale de Pașapoarte. Datorită istețimii sale, Florentina Mirică a ajuns și la judecata disciplinară a CSM, fiind acuzată că a devoalat identitatea unui martor protejat într-un dosar în care au fost anchetați foștii miniștrii de Interne Gabriel Oprea și Petre Tobă și fostul șef al serviciului secret al MAI (DIPI), colonelul Rareș Văduva. Kovesi i-a luat personal apărarea în această cauză, prezentându-se cu protejata sa de mână la ședința de judecată de la CSM.

Elena Grecu deține funcția de șef al Biroului Juridic din Secția Judiciară din DNA, în care a fost promovată tot de Kovesi. Aceasta a venit la DNA în urmă cu trei ani, anterior ocupând funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. În calitate de procuror de ședință, a primit însărcinări speciale de la Kovesi pentru a participa la judecata anumitor cauze, cum ar fi dosarele foștilor lideri ai PSD Constanța, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. Potrivit presei centrale, a devenit cunoscută pentru că s-a smiorcăit alături de alți colegi într-o adresă trimisă șefului Inspecției Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru, că inspectorii judiciari i-au audiat în cursul controlului efectuat la DNA pe unii procurori care nu mai făceau parte din Direcție ceea ce ar putea afecta rezultatele controlului.

Cristian Lazăr a figurat în rețeaua lui Coldea

Despre Cristian Lazăr și activitatea sa nu se știu prea multe. Un fost procuror din PICCJ îl descrie drept un procuror pregătit, echilibrat și discret. Altul afirmă că a fost un procuror care primea dosare și comenzi speciale. Personal am unele suspiciuni asupra acestui procuror, care a fost promvat la PICCJ în perioada în care procurorul general era Laura Codruța Kovesi, iar această instituție a devenit o anexă a SRI, datorită relației personale dintre Kovesi și Coldea. În perioada 2010-2011, când eram senator în Parlamentul României, am primit de la o sursă credibilă din SRI o listă cu 15 nume ale unor oameni de încredere ai generalului Florian Coldea, șeful operativ al SRI, pe care acesta i-ar fi promovat în funcții importante în cadrul serviciului sau în alte instituții. Primele 14 nume aparțineau unor ofițeri SRI, care i-au fost colegi și/sau subalterni lui Coldea, după cum urmează: generalul Ion Voinescu, promovat adjunct al directorului SRI pe probleme de logistică; generalul Sorin Gabriel Cozma, promovat șef al Inspectoratului pentru Prevenirea și Combaterea Terorismului; generalul Elena Istode, promovată șef al Departamentului Securității Economice; generalul Emilia Cristina Posastiuc, promovată șef al Centrului pentru Surse Deschise (centrul de monitorizare media); colonelul Ștefan Vatră, promovat șeful Diviziunii Filaj-Investigații; colonelul Vasile Cămărăscu (fost coleg de cameră în timpul facultății), promovat șef al Direcției SRI București și apoi director adjunct al ORNISS; colonelul Eugen Tudor, promovat locțiitor al șefului UM0982 București; generalii Valentin Dan Căpșună, Gabriel Stătescu, Adrian Popescu și Gheorghe Puiu, promovați șefi de unități și diviziuni în SRI; generalul (r) Mircea Ghiordunescu, fost prim-adjunct al directorului SRI în perioada 1997-2000, promovat înalt funcționar în Ministerul Afacerilor Externe; generalul Costin Nedelea, promovat șef al unității informative din SPP; locotenent-colonelul Marius Stere, promovat șef serviciu în SPP. Al cincisprezecelea nume de pe listă era Cristian Lazăr, promovat procuror la PICCJ. Referitor la primele 14 nume am obținut ulterior confirmarea legăturilor strânse cu generalul Coldea, dar referitor la procurorul Lazăr nu am reușit să obțin o astfel de confirmare.

Principalele dosare pe care le-a soluționat sau nu le-a soluționat procurorul Cristian Lazăr pot constitui însă indicii ale unei potențiale conexiuni cu fostul șef operativ al SRI Florian Coldea. În cursul anului 2013, procurorul Lazăr a închis dosarul de plagiat al fostului premier Victor Ponta, respingând plângerea formulată împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale. Este de reținut că a emis această soluție după ce ex-premierul Victor Ponta a cedat solicitărilor fostului președinte Traian Băsescu și foștilor șefi ai SRI George Maior și Florian Coldea, de a o propune pe Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al DNA. În perioada respectivă Victor Ponta se afla în relații de tandrețe și vereșie cu șefii de la SRI și de la DNA. O astfel de soluție de disculpare îi era favorabilă și lui Kovesi, care era vizată de mai multe sesizări de plagiat. Ar fi interesant de aflat dacă tot procurorul Cristian Lazăr a închis și sesizările împotriva lui Kovesi. Cu un an înainte, SRI orchestrase o operațiune de albire a doctoratelor lui Kovesi și Ponta prin intermediul amicului comun Sebastian Ghiță. În pofida acestei operațiuni și a soluției de disculpare emisă de procurorul Lazăr, care a concluzionat că „este evident că infracțiunea de plagiat nu există", în cursul anului 2016 forul științific abilitat a dat verdict definitiv de plagiat pentru Ponta.

În septembrie 2014, cu două luni înaintea alegerilor prezidențiale pe care le-a câștigat, procurorul Cristian Lazăr a clasat un dosar în care președintele Klaus Iohannis a fost cercetat pentru infracțiunea de conflict de interese referitor la fapte întâmplate în perioada în care a fost primarul municipiului Sibiu. Este vorba de un dosar în care Iohannis a fost acuzat că, în calitate de primar, a restituit Căminul de bătrâni de pe strada George Coșbuc din Sibiu către Forumul Democrat German din România (FDGR) al cărui președinte era, și a solicitat azilului să plătească chirie către FDGR. Este posibil ca acest dosar să fi fost soluționat la comanda generalului Coldea, care l-a susținut pe candidatul Iohannis la alegerile prezidențiale din 2014. Coldea este bănuit că ar fi intervenit atunci la Înalta Curte pentru a fi respinsă cererea de preschimbare a termenului formulată de președintele ANI, Horia Georgescu, care îl susținea pe contracandidatul Victor Ponta, într-un dosar privind o pretinsă incompatibilitate în care s-ar fi aflat Klaus Iohannis în calitate de primar al Sibiului. După cum se știe, acest dosar a fost soluționat în favoarea lui Klaus Iohannis, la începutul anului 2015, după preluarea funcției de președinte al României. Coincidența face ca în anul 2015, Cristian Lazăr a fost promovat în importanta funcție de procuror șef adjunct al Secției de Umărire Penală și Criminalistică din PICCJ, această promovare putând constitui o recompensă pentru clasarea dosarului penal al actualului președinte.

În prezent procurorul Cristian Lazăr are în instrumentare dosarele privind închisorile CIA din România, în care nu s-a întâmplat aproape nimic de ani și ani deși a trecut peste un deceniu de la lansarea primelor acuzații în acest sens. Este de reținut că după lansarea primelor acuzații privind funcționarea unor închisori folosite de CIA în România, fostul procuror general Laura Codruța Kovesi și foștii șefi ai SRI, George Maior și Florian Coldea, au negat orice implicare a țării noastre. Până acum procurorul Lazăr nu s-a opintit să contrazică negările foștilor șefi ai Binomului SRI-PICCJ/DNA. În SUA astfel de declarații ar fi intrat sub incidența infracțiunii de sperjur.

Ministrul de Justiție Tudorel Toader are obligația de a verifica temeinic carierele și conexiunile celor patru candidați cu foștii șefi ai Binomului. Nu este exclus scenariul ca cei trei candidați cunoscuți ca fiind apropiați ai fostei șefe a DNA (Marius Iacob, Florentina Mirică și Elena Grecu) să se fi înscris în cursă pentru a capta și deruta opinia publică în vederea creerii unui culoar pentru candidatul Cristian Lazăr.

Valer Marian