Manuscrisul scris cu litere de aur de pe lista UNESCO a fost folosit de Ceaușescu pentru a garanta un uriaș împrumut extern

Postat la: 17.11.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

Cel mai valoros manuscris medieval din România se află în colecția Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia. "Codex Aureus" este în prezent gata pentru a fi inclus pe lista UNESCO.

Cunoscut și sub denumirea de "Evangheliarul" de la Lorsch, manuscrisul a fost scris în jurul anului 810 din porunca împăratului Carol cel Mare. Textul manuscrisului are 238 foi și Tetraevanghelul (adică evangheliile lui Matei, Marcu, Luca și Ioan din Noul Testament). Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naţionale, deţine prima parte a Tetraevanghelului (respectiv evangheliile lui Matei şi Marcu), respectiv un număr de 111 de foi. Cealaltă parte cu evangheliile lui Luca şi Ioan (124 de foi) se află în proprietatea Bibliotecii Apostolice Vaticane din Roma. Coperţile 1 şi 4, lucrate în plăcuţe de fildeş, se află la Londra şi Roma.

Specialiştii consideră că manuscrisul a fost executat la curtea împăratului Carol cel Mare la Aachen şi apoi a fost donat apoi mănăstirii din Lorsch, pe la 820. Valoarea lui adevărată constă nu atât în textele biblice, care se mai găsesc şi în alte manuscrise, ci în bogata decorare a manuscrisului cu miniaturi, iniţiale şi chenare de o execuţie remarcabilă. Cu toate că manuscrisul are în ansamblu o unitate, totuşi prima parte, care se află la Alba Iulia, este mai bogat ornamentată, are compoziţii originale de o mare prospeţime. Aceasta a determinat pe unii cercetători să considere această parte mai veche, de pe la 790, pe când cea de-a doua, care reproduce numai unele modele bizantine, ceva mai târziu, pe la 810.

Manuscrisul este scris cu litere de aur, pe foi fine de pergament, cu coperţi din fildeş. Cele 101 file de text (202 pagini) sunt decorate cu chenare policrome. De asemenea, sunt anluminate şi cele 12 pagini ale canoanelor, ca şi cele patru tablouri reprezentând portretul evanghelistului Matei, al evanghelistului Marcu, portretul Mântuitorului (Majestas Domini) şi un frontispiciu reprezentând Genealogia lui Iisus. Paginile sunt ilustrate cu motive vegetale, geometrice, dar mai ales cu un veritabil repertoriu ornitologic. O reproducere după Codex-ul original este disponibilă pe site-ul Bibliotecii Naţionalea României. Pe ultima pagină a manuscrisului apare chipul Evangelistului Marcu, surprins, în manieră bizantină, în chilia sa.

De valoarea inestimabilă a manuscrisului ar fi fost conştient şi fostul dictator comunist, Nicolae Ceauşescu. În anul 1968, guvernul comunist ar fi luat un împrumut de zece miliarde dolari S.U.A. de la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Suma urma să fie folosită pentru realizarea unor mari investiţii în România, inclusiv retehnologizarea industriei. Împrumutul extern ar fi fost garantat de către România și cu Codex Aureus.

Reprezentanţii bibliotecii au demontat, în urmă cu câţiva ani, această legendă. Specialiştii au explicat că nu există niciun document care să ateste faptul că manuscrisul ar fi constituit o garanţie bancară pentru împrumuturi externe. Astfel, s-a făcut o serioasă documentaţie de arhivă şi nicăieri nu există un astfel de document, care să ateste, de exemplu, o evaluare a unei bănci externe. Dacă ar fi existat o evaluare, ar fi trebuit ori să vină evaluatorii aici, ori să plece manuscrisul pentru a fi evaluat. Mai mult, dacă Codex-ul ar fi fost împrumutat, ar fi trebuit ca manuscrisul să plece în seiful băncii care a făcut împrumutul până la restituirea sumei, au argumentat angajaţii bibliotecii.

Cea de-a doua parte a Tetraevangheliarului latin, Evangheliile după Luca şi Ioan, se află în proprietatea Bibliotecii Apostolice Vatican din Roma. O copertă se păstrează la Roma, iar cealaltă la Londra. Cum s-a ajuns la fragmentarea cărţii scrise cu litere de aur? În 1555, manuscrisul a ajuns în biblioteca imperială din Heidelberg. Legenda spune că, în timpul Războiului de 30 de ani, un soldat ar fi rupt manuscrisul în două, ca să-l vândă. Primul fragment, a fost cumpărat de către Ignás Batthyány, fost Episcop al Marelui Principat al Transilvaniei și întemeietor al bibliotecii din Alba Iulia care îi poartă numele.

Pasionat de istorie şi cercetător, episcopul a devenit colecţionar de carte veche. A achiziţionat, doar în timpul pe care l-a petrecut la Roma, cîteva mii de cărţi şi manuscrise. Când împăratul de la Viena a decis să desfiinţeze bibliotecile ordinelor călugăreşti, Batthyány a cumpărat majoritatea cărţilor la licitaţie. În 1788, a adăugat colecţiei sale peste 8.000 de titluri valoroase din biblioteca unui cardinal-mitropolit de la Viena.

Șeful interimar al filialei Batthyaneum a Bibliotecii Naţionale a României, Cristian Mladin, a anunţat miercuri, 17 noiembrie 2021, în cadrul unei eveniment organizat cu prilejul primei ediţii a "Zilei Porţilor Deschise", că, datorită iniţiativei unui profesor din Trier, se fac demersuri pentru ca un număr de nouă codice existente "să intre pe lista UNESCO". Prezent la eveniment, managerul Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu, fost ambasador al României la UNESCO, a confirmat existenţa acestui proiect, intitulat "Memoria lumii".

"Este o iniţiativă, la care vrem să ne raliem, aceea de a înscrie toate aceste Codex-uri, care sunt, cred, la nivel european vreo 9, şi cel care se află aici (la Batthyaneum - n.r.) este unul dintre ele, de a fi înscrise în acest proiect 'Memoria lumii', gestionat de UNESCO, ceea ce ar fi o recunoaştere implicită a valorii acestei piese de patrimoniu", a declarat Adrian Cioroianu.