Jaf cu banii publici în perioada stării de urgenţă: cât a cheltuit statul cu carantina şi unde s-au făcut plăţi ilegale

Cheltuielile cu carantina suportate de stat în perioada stării de urgenţă au fost deseori supraevaluate de unităţile administrativ teritoriale, fiind efectuate şi plăţi pentru servicii neprestate.

Statul a cheltuit 5 miliarde de lei doar în perioada stării de urgenţă, în aceşti bani intrând şi sumele destinate carantinei instituţionalizate, respectiv câte 300 de lei/zi pentru fiecare persoană aflată în carantină conform HG 201/18 martie, modificată şi completată prin HG 269/ 2 aprilie.

Din cei 300 de lei/zi, 230 erau destinaţi cazării, inclusiv curăţenie, servicii de spălătorie, produse de igienă personală, aşternuturi, prosoape, protecţia bagajelor persoanelor carantinate; 70 de lei pentru cheltuieli: cu hrana (trei mese pe zi), cu apa (între doi şi patru litri pe zi) şi paharele de unică folosinţă, cu pijamalele şi papucii de unică folosinţă.

„În situaţia în care cazarea este asigurată în centre de carantină puse la dispoziţie gratuit de alte instituţii publice/autorităţi, cheltuielile pentru curăţenie, spălătorie, produse de igienă personală, aşternuturi, prosoape, protecţia bagajelor se vor ridica la maximum 50 de lei pe zi per om carantinat. Cheltuielile cu translatorul şi cu tratamentele necesare oamenilor carantinaţi se vor deconta punctual, doar în caz de necesitate, pe baza de documente justificativ", se preciza în cele două acte normative.

În perioada stării de urgenţă, la nivelul unităţilor administrative-teritoriale au fost încheiate de către entităţile publice locale angajamente legale pentru decontarea cheltuielilor cu carantina, în valoare totală de 188,94 milioane de lei, aferente unui număr total de 62.406 persoane care au intrat pe teritoriul României din zonele afectate de COVID19, media cheltuielilor angajate cu carantina/persoană fiind de 3.028 lei.

Pentru persoanele carantinate în spaţii special amenajate, închiriate pe bază de contract, în număr de 56.172, respectiv 90% din total, au fost angajate cheltuieli pentru asigurarea serviciilor de cazare în sumă de 180,4 milioane de lei, rezultând o cheltuială medie/persoană de 3.212 lei.

Pentru persoanele carantinate în spaţii puse la dispoziţie în mod gratuit, în număr de 6.234, respectiv 10% din total, au fost angajate cheltuieli reprezentând alocaţia de hrană în sumă de 8.531 mii lei, rezultând o cheltuială medie/persoană de 1.368 lei.

Din totalul sumelor angajate au fost efectuate plăţi în sumă de 77.443 mii lei, respectiv 41%, astfel că valoarea obligaţiilor rămase de plată ale entităţilor publice locale către prestatorii serviciilor de carantină, pentru perioada stării de urgenţă, este de 111.494 mii lei (59% din total).

Plăţile în sumă de 77.443 mii lei au fost decontate în proporţie de 97,8% din sumele alocate de la bugetul de stat prin direcţiile judeţene de sănătate publică, diferenţa fiind acoperită de la bugetul local.

Cele mai mari angajamente de cheltuieli s-au remarcat în Bucureşti cu aproape 18 milioane de lei, judeţul Bihor cu 12,14 milioane de lei şi judeţul Suceava cu 9,3 milioane de lei.

În ceea ce priveşte cheltuiala medie/persoană carantinată, se constată că peste media pe ţară se află Municipiul Bucureşti cu 5.462 lei/persoană, având şi cele mai mari cheltuieli, dar şi alte judeţe care, deşi au valori mai mici ale cheltuielilor angajate, înregistrează cheltuieli medii/persoană carantinată ridicate: Braşov - 5.389 105 lei/pers, Giurgiu - 4.491 lei/pers, Timiş - 4.297 lei/pers, Gorj - 3.960 lei/pers, Prahova - 3.768 lei/pers, Tulcea - 3.741 lei/pers, etc.
Cum s-a ajuns la astfel de cheltuieli

Situaţia de urgenţă nu a putut fi prevăzută din timp, astfel încât iniţial Guvernul a stabilit cheltuieli de cazare de 230 lei/zi/, în condiţiile în care persoanele carantinate nu au fost cazate în regim single.

Ulterior, prin HG nr. 329/23.04.2020, care a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 28.04.2020 (la cinci zile de la data emiterii), cuantumul alocaţiei de cazare a fost stabilit la 230 lei/cameră indiferent de numărul persoanelor cazate în aceasta.

Până la modificarea modului de calcul al alocaţiei au fost identificate situaţii la unităţi hoteliere în care numărul persoanelor carantinate într-o anumită perioadă, raportat la numărul de camere, a fost de 2, 3, 4 persoane/cameră, ceea ce a presupus ca decontarea pe o cameră să se facă la un tarif de 230 lei X nr. persoanelor carantinate în acea cameră.

După 28 aprilie s-au solicitat nelegal sume pentru acoperirea cheltuielilor cu carantina, ca urmare a continuării facturării contravalorii serviciilor de cazare la tarife stabilite în funcţie de numărul de persoane carantinate, în loc de tarife stabilite în funcţie de camerele ocupate de cazare, ceea ce a dus la practicarea unor tarife de două sau trei ori mai mari decât cele legale.

Ca urmare a verificărilor efectuate au fost constatate unele iregularităţi/deficienţe la mai multe unităţi administrativ teritoriale.

Astfel, UATM Caransebeş a efectuat plăţi nelegale ca urmare a acceptării la plată şi decontării unor cheltuieli reprezentând servicii hoteliere, destinate repausului între ture sau gărzi a personalului medico-sanitar din cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, fără ca respectivele servicii să fie prestate efectiv.

„Din documentele justificative anexate la factura emisă de prestator s-a constatat că au fost facturate mai multe zile de cazare decât cele rezultate din borderoul prezentat de prestator, ceea ce a dus la prejudicierea bugetului UATM Caransebeş cu suma de 114 mii lei", notează Curtea de Conturi.

UATM Făgăraş a efectuat cheltuieli nejustificate, în sumă de 65,1 mii lei, ca urmare a încheierii contractelor în cuprinsul cărora s-au stabilit clauze privind plata chiriei de la data încheierii contractelor şi nu de la data intrării persoanelor carantinate, fiind decontat preţul cazării pentru zile în care nu a fost carantinată nicio persoană;

UATM Rm. Sărat a efectuat plăţi nelegale în sumă de 58,2 mii lei, ca urmare a solicitării la decontare în mod nelegal de către operatorii economici a unor servicii neexecutate şi a unui tarif de cazare mai mare decât cel prevăzut de lege pentru cazarea personalului medico-sanitar între ture sau gărzi;

UATM Botoşani a evidenţiat în contabilitate şi a plătit din bugetul local obligaţii către terţi, reprezentând cheltuieli de alocaţie şi indemnizaţie de cazare pentru persoanele aflate în carantină, la care măsura carantinării a fost dispusă prin procese verbale de contravenţie întocmite de structurile MAI.

Aceste cheltuieli trebuiau suportate de persoanele sancţionate contravenţional, din cauza nerespectării măsurii de autoizolare, în sumă totală de 46,1 mii lei, fără a fi întreprinse măsuri de recuperare a sumelor.