Imperiul fondatorului Telegram: "Durov se consideră inginerul propriului univers"

Pavel Durov şi-a creat un fel de darknet de buzunar, un imperiu impenetrabil şi întunecat, dar şi salvator pentru disidenţii regimurilor opresive. Serviciul de mesagerie digitală Telegram este cunoscut pentru faptul că nu furnizează datele utilizatorilor nici forţelor de aplicare a legii şi nici statelor, fiind o platformă folosită deopotrivă de mişcările de rezistenţă faţă de guvernele opresive şi de grupările extremiste.

„Lumea exterioară este o reflecţie a celei interioare", scrie deasupra ultimului selfie postat de Pavel Durov pe Instagram, care trăieşte în Dubai, după ce autorităţile ruse i-au confiscat reţeaua socială VKontakte - o clona a Facebook -, unde s-au plănuit proteste de amploare anti-Kremlin (2011) în contextul revenirii lui Vladimir Putin la preşedinţia Rusiei. De altfel ideea aplicaţiei Telegram i-a venit pe când era încolţit de Serviciul Federal de Securitate (FSB, fostul KGB) care i-a cerut să închidă grupurile, iar el în schimb a publicat pe Twitter scrisoarea agenţiei de informaţii interne ruse însoţită de o poză cu un câine cu limba scoasă. Trei zile mai târziu, ofiţeri înarmaţi din forţele speciale de poliţie OMON au apărut la uşa apartamentului său luxos din Sankt Petersburg.

„Păreau că se gândesc să doboare uşa", avea să povestească Durov pentru New York Times. Durov i-a urmărit pe monitorul digital şi a refuzat să le deschidă. Au plecat după o oră. A fost momentul în care a realizat că are nevoie de un mijloc de comunicare sigur cu fratele său. Aşa s-a născut Telegram, care în august 2013 era gata de lansare. „Până azi, am dezvăluit 0 biţi de date ale utilizatorilor către terţe părţi, inclusiv guverne", se arată pe site-ul Telegram. Telegram nu are date de contact şi se ascunde în spatele unei reţele greu de penetrat de companii, unele dintre ele înregistrate în Insulele Virgine şi Belize. „Eu nu sunt prea fan al conceptului de ţară", spunea Durov în 2014 pentru New York Times.

Telegram are un sediu fizic în Dubai, într-un zgârie nori din apropierea unui hotel pe al cărui acoperiş Pavel Durov s-a pozat recent în poziţie de yoga. Dar acolo nu se află şi nu răspunde nimeni, spun portarii clădirii. Autorităţile ruse nu l-au lăsat în pace pe Durov după incidentul cu ofiţerii de poliţie şi au început să-l ancheteze pentru tot felul de presupuse delicte, precum un incident din trafic, ca apoi un om de afaceri apropiat de Kremlin să cumpere acţiuni la VKontakte. După ce a refuzat să furnizeze serviciilor secrete ale FSB datele conturilor celor care au protestat în Ucraina faţă de preşedintele de atunci, Viktor Ianukovici, a fost alungat din propria companie. Câteva zile mai târziu, Durov părăsea Rusia.

Durov s-a plimbat prin Europa cu un paşaport eliberat de o ţară din Caraibe, Federaţia Sfântul Kitts şi Nevis, contra a 250.000 de dolari americani. Fondatorul Telegram posta fotografii din ţările prin care trecea - de la o petrecere Telegram în Barcelona la o şedinţă cu angajaţii într-un castel din Italia şi conferinţe ale industriei tehnologei din München şi Berlin. Apoi s-a stabilit în Dubai unde antreprenorii ca el sunt scutiţi de taxe şi unde s-a întâlnit chiar cu prinţul moştenitor alături de care s-a pozat pe acoperişul unui zgârie nori. Deşi Dubaiul este un stat extrem de supravegheat, Durov pare a se simţi în siguranţă aici, scrie Der Spiegel.

Cu toate ca are un birou fizic într-un zgârie nori cu 53 de etaje, lângă o promenadă populară, şeful Telegram nu trece niciodată pe acolo. Nimic nu indică că apartamentul de la etajul 32 aparţine Telegram, dar e înregistrat în baza de date electronică a pazei clădirii. „E foarte ciudat, nu avem niciun fel de contact cu ei. De niciun fel", spune recepţionera care a dezvăluit că în trei ani nu a văzut vreun angajat al acelui birou. Abia în 2020 s-a risipit puţin din misterul numărului de angajaţi ai Telegram, lămurit chiar de Durov când a depus mărturie video la o instanţă din SUA - echipa de bază are între 25 şi 30 de oameni. Numele lor nu sunt publice din motive de securitate, spun foşti angajaţi.

Telegram a fost conceput de Durov împreună cu fratele lui mai mare, Nikolai, care a dezvoltat partea tehnică. Nikolai a fost un copil-minune, care a câştigat concursuri de programare şi are două doctorate în matematică, unul de la Universitatea din Bonn. Fraţii au crescut la Sankt Petersbug şi părinţii lor fac parte din mediul academic. Andrei Lopatin, coechipierul lui Nikolai la concursuri de programare, care apoi i s-a alăturat la VKontakte şi Telegram, a dezvăluit că fraţii sunt apropiaţi şi dacă Nikolai se ocupă de partea tehnică, Durov ia deciziile strategice. Anton Rosenberg, un programator senior concediat, care i-a dat în judecată în 2017, a spus că echipa e "secta" lui Durov şi este o comunitate strâns unită. Pavel Durov este cel care comandă totul.

Potrivit angajaţilor care au fost de acord să facă dezvăluiri din interior, fondatorul Telegram nu este interesat de bani, cât de recunoaştere şi influenţă la nivel global. Pavel Durov şi-a dorit o aplicaţie prin care oamenii să poată comunica şi partaja conţinut în mod liber. Telegram e instalată pe circa 600 de milioane de smartphone-uri din toată lumea. "Durov se consideră inginerul propriului univers", spune Nikolai Kononov, autorul unei cărţi despre fondatorul Telegram. Fascinat de pelicula "Matrix" şi de personajul principal, hackerul Neo, Pavel se îmbrăca în haine negre ca acesta. Întrebat în 2001, la absolvirea liceului, unde se vede peste 10 ani a spus: "Vreau să fiu un totem pe internet".

Fraţii fac o echipă de succes, cu Pavel strateg şi Nikolai, programatorul de geniu din culise, astfel încât să ofere caracteristici şi funcţii înaintea concurenţei. De pildă, au oferit criptare cu mult înainte de WhatsApp. Astfel aplicaţia a devenit cunoscută drept serviciul preferat de ISIS. Platforma a dezvoltat funcţii permisive pentru canale şi grupuri care oferă posibilitatea participării a 200.000 de oameni simultan în timp ce creatorii canalelor pot distribui mesaje unui număr nelimitat de subscriberi. Prin contrast, WhatsApp restricţionează grupurile la 256 de membri pentru că vrea să păstreze caracterul privat al acestora.

Potrivit unei analize efectuate de Centrul pentru Monitorizare, Analiză şi Strategie (CeMAS), un ONG care urmăreşte manifestări extremiste în mediul digital, Telegram a închis canalul lui Attila Hildmann, autor al unei cărţi de bucate vegane şi un extremist de dreapta, adept al teoriilor conspiraţiei, după ce acesta a partajat conţinut "antisemit, fantezii de anihilare şi glorificare a violenţei şi nazismului". Hildmann a atacat melodia despre corona lansată de o comediantă împreună cu un expert cunoscut în sănătate, Karl Lauterbach, parlamentar din partea socialiştilor democraţi de centru stânga. Acesta a mers până la a le sugera urmărilor să-şi cumpere un arc cu săgeţi. "Aveţi dreptul la autoapărare", a îndemnat el oferind un cupon la un magazin specializat.

Flemming Ipsen de la "Jugendschutz", o organizaţie de protecţie a tinerilor în mediul online, a spus că este o "mare excepţie": "Până acum nu am reuşit să identificăm o abordare activă şi sistematică a Telegram împotriva conţinutului pasibil de încriminare penală". Analiştii CeMAS sunt e acord că, întrucât Telegram are o moderare minimă, a devenit un mediu care adună o mare concentrare de conţinut extremist. De pildă, după măsurile restrictive corespunzătoare "frânei de urgenţă" anti-pandemie pe canalele Telegram au circulat "liste cu inamici" conţinând nume şi chiar adrese ale aleşilor care au votat legea. "Decapitaţi-i", scrie muzicianul Xavier Naidoo pe canalul său de Telegram referindu-se la Vatican, ONU şi "francmasonii evrei".

Un erou pe Instagram a fost un texan de 28 de ani, arestat recent de autorităţile americane pentru că plănuia un atac armat la Walmart. În apartamentul său s-au găsit arme, muniţie şi steaguri naziste. Bărbatul îşi schimbase numele de utilizator în cel al criminalului care a ucis credincioşi la Christchurch. Noua Zeelandă. Şeriful responsabil de caz a spus că s-a prevenit „inimaginabilul". Texanul crease un grup pe Telegram şi promitea instruire în terorism. Un grup extremist care are celulă şi în Germania a fost asociat cu cinci crime în SUA. Terorişti de dreapta de la „Revolution Chemnitz" şi "Oldschool Society" au discutat pe Telegram. Anis Amri, teroristul care a ucis 12 oameni intrând cu camionul în mulţimea adunată la Târgul de Crăciun, în 2016, a vorbit cu ISIS din Libia înainte de atac.

„Legile naţionale,fie ele germane sau europene, par să nu joace niciun rol pentru aceşti oameni", a apreciat un oficial din cadrul Ministerului german de interne. „Nicio platformă cu milioane de utilizatori din UE nu poate avea voie să ignore cadrul nostru legal", spune ministrul german al Justiţiei Christine Lambrecht, care susţine reglementarea serviciilor de mesagerie la nivelul Uniunii Europene. Totuşi platforma este uneori singura armă la dispoziţia mişcărilor pro-democratice din regimurile opresive. De pildă, canalul Nexta a fost un instrument important al opoziţiei belaruse în centrul căreia s-a aflat bloggerul Roman Protasevici, arestat după ce avionul său cu destinaţia Vilnius a fost deturnat la Minsk sub pretextul unei ameninţări cu bombă. Dictatorul Lukaşenko a blocat accesul serviciilor de chat dar Pavel s-a asigurat că Telegram rămâne online.

Cel puţin în trecut el a înclinat către libertarianism. Lumea se schimbă într-un ritm rapid cu care decidenţii nu pot ţine pasul, de aceea ar fi potrivit ca reglementările să fie puţine spre deloc. „Lupta pentru libertate se vinde bine şi atrage noi utilizatori", spune Anton Rosenberg, programatorul concediat care a devenit un critic al platformei. Cei care îl cunosc pe Durov de mulţi ani precum Ilia Perekopski, vicepreşedintele Telegram, spune însă că viziunea companiei este de neutralitate politică. În cadrul audierilor din SUA, Durov a spus că până în 2017 a investit 218 milioane de dolari în Telegram. Estimările independente arată că ar fi obţinut între 300- şi 400 de milioane de dolari din vânzarea acţiunilor VKontakte, La 28 de ani, câştigase deja „sute de milioane", scria el într-o postare pe blog adăugând că „asta nu m-a făcut fericit".

Logoul Telegram, un avion de hârtie care simbolizează libertatea are şi el o poveste din vremea când Pavel locuia la Sankt Petersburg. Era aniversarea oraşului şi pentru a sărbători au aruncat de la geamurile biroului situat la etajul 6 al Casei Singer (monument istoric) bancnote de 5.000 de ruble. Cum se lipeau de clădire din pricina vântului au făcut avioane din ele şi le-au dat drumul în stradă. În 2017, Durov a încercat să ataşeze o platformă pentru criptomonede şi un sistem blockchain numit TON, adunând fonduri de 1,7 de miliarde de dolari de la investitori, între care şi oligarhi ruşi şi directorul executiv al Wirecard, Jan Marsalek, acum fugar. Dar agenţia pentru siguranţa schimburilor şi investiţiilor din SUA a blocat vânzarea de criptomonedă motivând o lansare nepermisă pe piaţa de acţiuni. Telegram a fost sancţionată cu 18,5 milioane de dolari.

De atunci Durov a eliberat obligaţiuni în valoare de peste un miliard de dolari iar în presa rusă circulă zvonuri ale unei oferte publice iniţiale cu valoare de piaţă între 30 şi 50 de miliarde de dolari americani. Durov nu răspunde solicitărilor din partea autorităţilor în legătură cu autorii unor infracţiuni ce operează pe canale Telegram, cum au avut prilejul să constate anchetatorii germani care au încercat fără succes să dea de el. Legislaţia germană sub incidenţa căreia se află platforme precum Facebook, Twitter şi You Tube şi care le obligă pe acestea să şteargă conţinut ilegal sau dăunător nu se aplică şi chatului Telegram.

Guvernul german intenţionează să ia măsuri în acest sens astfel încât Telegram să poată fi contactată, să se conformeze solicitărilor de eliminare a conţinutului ilegal şi să transmită datele utilizatorilor anchetaţi de autorităţi. În plus, Biroul federal de Justiţie a demarat proceduri de amendare a Telegram pentru că nu are o disponibilă o adresă de contact şi nici politici privind depunerea unor plângeri penale, aşa cum prevede legea germană. Compania riscă amenzi de maxim 55 de milioane de euro din această cauză. Instituţia din cadrul Ministerului german al Justiţiei a trimis două adrese la Dubai solicitând audieri în această chestiune. În mai, ambasada Germaniei a transmis aceste adrese sub forma unei note verbale diplomatice Ministerului de Externe al emiratului.