Elemente de sabotaj in Dosarul "10 august", invocate de juristi. Tergiversarea anchetei, dupa metoda "Mineriada"

Dosarul "10 august" risca sa aiba soarta Dosarului "Mineriadei", un alt dosar istoric in care sunt vizate persoane din esaloanele superioare ale institutiilor de forta si care nici dupa 30 de ani nu a ajuns in instanta, dupa ce in ultimii doi ani parchetele se chinuie sa solutioneze cauza loviturii de stat, inventata de Jandarmeria Romana.

Potrivit specialistilor, intr-un curs normal al anchetei penale, dosarul ar fi trebuit sa se afle cel putin in faza de camera preliminara. Mai multi avocati implicati si in Dosarul "Mineriadei" considera ca lentoarea cu care parchetul se misca in cazul solutionarii plangerii formulate de catre Jandarmeria Romana este similara cu tergiversarea din acest dosar istoric, unde, la fel, procurorii trebuie sa aduca in fata Justitiei persoane din conducerea institutiilor de forta ale statului.

In opinia avocatului Cristian Alexandru Surcel, care reprezinta in instanta mai multe dintre victimele Mineriadei din 1990, in modul in care Parchetul instrumenteaza Dosarul "10 august" indica un element de tergiversare si chiar sabotaj, iar tehnica de disjungere a unor dosare infividuale e doar o tactica de a-i proteja pe cei care au coordonat cu adevarat represiunea din Piata Victoriei.

"Este adevarat ca Parchetul nu este neaparat cea mai rapida institutie din Romania, dar este clar ca la acest gen de dosare exista si un element de tergiversare si chiar de sabotaj. Daca ne uitam la Dosarul Mineriadei, vorbim de anumite greseli intentionate facute de anumiti procurori, sa se dea un motiv pentru anularea de probe, pentru intoarcerea dosarului la Parchet s.a.m.d.. Dosarul 10 august este diferit doar din punctul de vedere al magnitudinii celor intamplate si prin faptul ca vorbim de un alt moment istoric.

Altfel, asemanarile sunt destul de mari. Aceasta pornire a sistemului de a-si proteja oamenii nu pare sa se fi schimbat fundamental in Romania din comunism incoace. Aceasta manevra cu << clasam, dar disjungem cateva cazuri >> seamana foarte mult cu ce s-a intamplat la un moment dat in istoria Dosarului Mineriadei.

E cazul singurului dosar care a dus la o condamnare, cel al minerului care a incercat sa-l decapiteze pe Marian Munteanu, dosar disjuns din tot dosarul Mineriadei. Cam acelasi lucru se incearca si aici, in contextul in care vorbim despre multe momente petrecute la 10 august 2018 care nu sunt ok: vorbim de momentul in care este batut Vlad Gheorghe, baiatul cu mainile ridicate, sau de momentul cu turistii israelieni smulsi din taxi si luati la bataie pe asfalt, si multe alte episoade ce arata brutalitatea excesiva a fortelor de ordine. Acum vor sa disjunga aceste cazuri, sa le judece individual, insa in felul acesta se goleste de tot ceea ce inseamna pana la urma fapta din 10 august.

Nu e totuna cu faptele de violenta ale unor jandarmi la o razie oarecare. Mie mi se pare ca vorbim de o tentativa de musamalizare, mai ales daca ne uitam si la contextul transferului dosarului de la Parchetul Militar catre DIICOT, cand acolo era sef Felix Banila, despre care stim al cui om era, cine a insistam pentru numirea sa in ciuda recomandarii engative din partea CSM. Din start, prin transferul acestui dosar catre DIICOT scopul era musamalizarea, sau cel putin tergiversarea.

Pentru ca nu este deloc corect ca avand in vedere de faptele petrecute si de cumulul de dovezi existe sa disjungi faptele a catorva jandarmi, care intr-adevar au facut exces de zel, dar sa nu discuti ce-au facut in ziua aia Carmen Dan, Cucos, si restul celor care au coordonat operatiunea, adica modul in care s-au dat ordinele, de modul in care a inceput ploaia cu gaze lacrimogene.

Faptul ca singurele dosare finalizate sunt cele ce privesc acuzatiile de ultraj fata de protestatarii, iarasi simetric cu dosarul Mineriadei dar si cu alte dosare, ne arata ca pentru participantii la dezordini, condamnarile au venit destul de repede, insa pe partea care priveste represiunea acolo nu se mai intampla nimic. Dosarul 10 august tot treneaza, desi la cate probe sunt probabil ca ar fi putut fi si trimis in judecata, la nivel de parchete vinovatiile ar fi fost deja stabilite si se putea intra macar in etapa de camera preliminara", a declarat Cristian Alexandru Surcel.

Si pentru avocatul Antonie Popescu, care si el reprezinta mai mutle victime ale Mineriadei, lunga perioada de timp pentru solutionarea acestei spete nu pare fireasca. "Ar fi de banuit ca au rezerve si din cauza ingerintelor politice care vor fi aparut in astfel de dosare implicand istoria noastra recenta: sa ne gandim doar la 13-15 Iunie 1990 sau la Decembrie 1989... Atacul asupra manifestantilor pasnici cu mijloace care puteau fi letale din 10 August 2018 poate fi inclus in aceeasi categorie de infractiuni, avand acelasi modus operandi si cam aceeasi actori implicati", a declarat acesta.

In opinia expertilor in Drept in aceste cazuri vorbim de un proces de ingropare a dosarelor. "Este vorba de un mod aparte in care anumite dosare sunt gestionate in Romania, iar acest mod aparte poate fi rezumat in cuvintele urmatoare: este vorba de ingroparea lor. Iar aceasta ingropare are efectul de a ofensa memoria victimelor, in cazul Mineriadelor a celor care au suferit de pa urma barbariei minerilor, iar in cazul 10 august a celor care au fost haituiti de fortele de ordine pe strazile Capitalei.

Este un semn ca reforma statului este departe de a se fi realizat, iar iluziile celor care isi inchipuie ca se poate schimba ceva in aceasta tara raman in continuare, din pacate, doar iluzii. Justitia romana este o putere ce face parte din statul roman, ea ar trebuie sa dispuna de garantiile necesare indeplinirii cu impartialitate si celeritate a misiunii sale. Dar se vede treaba ca in Romania toate institutiile statului sunt afectate de aceasta paralizie, pentru care nu parem a gasi un leac", este de parere Ioan Stanomir, profesor de drept constitutional la Universitatea Bucuresti.

Singura optiune a celor nemultumiti ramane tot apelul la justitie, arata avocatii. "Exista mijloace procedurale, pentru persoanele care se considera vatamate si care s-au constituit parti civile in acest dosar, se pot plange in instanta de durata acestor proceduri iar instanta sa se pronunte daca aceasta durata este justiticata sau nu. Daca considera ca dosarul este tergiversat, victimele sa se adreseze justitiei, pentru ca instanta este singura care se poate pronunta daca durata este justificata de complexitatea cazului sau nu", a declarat avocata Diana Olivia Hatneanu.

Aproape 800 de protestatari au depus plangeri penale impotriva jandarmilor, acuzandu-i de violenta. La scurt timp dupa represiunea violenta a protestului organizat la 10 august 2018 in Piata Victoriei, Jandarmeria Romana sesizeaza DIICOT si acuza o tentativa de lovitura de stat. Actiunea venea dupa ce mai multi politicieni, printre care Carmen Dan, atunci ministrul MAI, dar si Liviu Dragnea, ex-presedintele PSD si al Camerei Deputatilor, au facut o seri de declaratii in care, la fel, acuzau protestatarii de organizarea unei lovituri de stat.

Intre timp insa, dosarul aflat la Parchetul Militar avanseaza rapid, si in 21 septembrie 2018 sefii Jandarmeriei, cei care au coordonat actiunea fortelor de ordine, dar si un secretar de stat din MAI sunt pusi sub acuzare pentru abuz in serviciu si participare improrie la purtare abuziva.

La inceputul lunii mai 2019, acelorasi acuzati li se comunica ancheta, insa procurorii acuza in continuare faptul ca Ministerul Afacerilor Interne refuza desecretizarea tuturor rapoartelor de la 10 august. La 1 iulie 1019, insa, la 11 luni de la evenimentele incriminate, dosarul ajunge de la Parchetul Militar la DIICOT, fiind declinat pe motiv ca infractiunile impotriva ordinii constitutionale, la care se incadreaza plangerea formulata de Jandarmerie, intra in competenta DIICOT.

Cateva luni mai tarziu, in noiembrie 2019, Jandarmeria desecretizeaza si trimite procurorilor si ultimul raport cu privire la evenimentele din 10 august. Interventia violenta a fortelor de ordine este justificata prin cresterea, in mediul virtual, a postarilor cu caracter radical de incitare la violenta impotriva fortelor de ordine. Pe de alta parte, acelasi raport mentioneaza ca informarile primite de la alti parteneri institutionali nu indicau o situatie generatoare a unei crize de ordine publica. Chiar Viorica Dancila, premierul in functie la 10 august 2018, declara, in noiembrie 2019, ca "nu a fost o lovitura de stat", dupa ce anterior sustinuse aceasta teorie.

Cu o luna inainte, Felix Banila demisiona de la sefia DIICOT, in urma modului in care a fost instrumentat dosarul Caracal, la sefia parchetului anti-mafie venind procuroarea Giorgiana Hosu, numita oficial in februarie 2020. Jurnalistii de la Europa Libera au scris atunci ca sotul acesteia este un apropiat si prieten vechi al colonelului Catalin Paraschiv, cel supranumit "Fantoma in alb" sau "Dirijorul", in timpul protestelor din 10 august 2018.

Acum, la aproape doi ani distanta, Libertatea sustine ca DIICOT urmeaza sa claseze acuzatiile venite din partea ambelor parti, si cele venite din partea Jandarmeriei, cu privire la o posibila lovitura de stat, dar si din partea protestatarilor, care au acuzat faptul ca Guvernul a pregatit din timp represiunea. Singurele cercetari care vor continua vor fi, copnform sursei citate, cele referitoare la jandarmi ce au actionat in afara legii, in timpul Protestului Diasporei.