Dupa 20 de ani, modernizarea Centurii Bucurestiului n-a ajuns nici la jumatate si urmeaza sa fie abandonata

Desi a inceput sa modernizeze Centura Capitalei in urma cu mai bine de un deceniu, Compania de Drumuri n-a reusit sa isi termine, pana astazi, decat o treime din treaba. Mai mult chiar, pe parcurs s-a si razgandit, sustinand ca nu mai are de ce sa duca la bun sfarsit modernizarea. In acest fel, Capitala risca sa ramana inconjurata, multa vreme de acum incolo, de un drum peticit, sufocat de trafic si periculos, in timp ce alte orase ale tarii au deja sosele de centura moderne.

Din cauza ca avea o singura banda pe sens, Centura Capitalei - lunga de circa 70 de kilometri - a devenit tot mai aglomerata, inca de la inceputul anilor 1990. In mod normal, statul ar fi trebuit sa inceapa inca de pe atunci modernizarea. Din pacate, n-a facut-o. Abia pe la inceputul anilor 2000 s-a stabilit ca centura trebuie largita la 4 benzi. S-au intocmit atunci documentatii si s-a inceput lucrul. Din pacate, s-a lucrat haotic, fara vreo strategie pentru intrega sosea. Autoritatile au reabilitat doar portiuni mici, intr-o maniera paguboasa, doar ca sa le arate bucurestenilor ca in zona se lucreaza.

Abia prin 2008, cand centura a trecut din grija autoritatilor locale in cea a Companiei de Drumuri, a inceput sa se contureze o strategie de modernizare a soselei. S-au facut studii de fezabilitate si licitatii. S-au semnat si contracte. Din pacate, insa, statul - singurul finantator al acestor proiecte - nu statea prea bine cu banii, in acei ani, si nu platea pentru modernizarea centurii. Asa se face ca multe dintre contracte au fost rezilate chiar inainte ca lucrarile sa inceapa.

Daca ar fi vrut, guvernantii romani ar fi putut atrage, inca de pe atunci, bani europeni nerabursabili ca sa continue modernizarea. Din pacate, nu s-a intamplat asa, ci abia dupa 8 ani de la aderarea tarii noastre la UE santierele de pe Centura Capitalei au inceput sa fie finantate cu bani europeni. Centura Capitalei e impartita in doua. Prima parte este cea de nord (cuprinsa intre intersectia din est cu autostrada A1 si intersectia din vest, cu Autostrada A2) . A doua este partea de sud, care intregeste cercul. Pana acum - in cei aproape 20 de ani scursi de la inceputul lucrarilor - s-au facut ceva modernizari in partea de nord a Centurii si sunt contractate altele, sporadice, pentru semicercul sudic.

Spre exemplu, pe segmentul de 9 kilometri dintre intersectia cu A1 si cea cu DN7, statul a contractat lucrari inca din 2011. Santierul s-a deschis in 2013, iar in 2017 ministrul Transporturilor, Razvan Cuc, a deschis circulatia, desi ultimul strat de asfalt nu fusese inca asternut pe sosea. Dupa atata timp - in care Razvan Cuc a fost demis si apoi numit din nou in fruntea Transporturilor - constructorul n-a reusit inca sa astearna stratul de asfalt pe drum si a cerut o noua amanare, pana in luna iunie.

Tot pe Centura de nord exista un segment de 20 de kilometri deja modernizat, intre pasajul Chitila si intersectia cu DN2. Pe aceasta portiune, soseaua are 4 benzi si asigura, de bine, de rau, conditii civilizate de trafic. Nu are insa si un pasaj rutier, el urmand sa se construiasca la iesirea spre Mogosoaia, incepand abia din acest an.

Pe segmentul vecin, lung de circa 10 kilometri - de la intersectia cu DN2 pana la cea cu A2 - nu se stie cand vor incepe lucrarile. Dupa ce un contract mai vechi s-a reziliat, CNAIR i-a ales pe chinezii de la Sinohydro pentru modernizarea sectorului de drum. Din cauza unei contestatii, insa, chinezii au pierdut, iar in locul lor au fost alesi italienii de la Tirenna Scavi. Cu toate astea, niciun contract de lucrari nu s-a semnat inca.

In rest, pe jumatatea sudica a Centurii Capitalei sunt contractate doar lucrari sporadice de modernizare. Spre exemplu, se va face un pasaj la Berceni (contractul de lucrari fiind deja semnat) si unul la Oltenita (unde s-a desemnat un castigator al licitatiei, dar se asteapta contestatii) . In plus, cei cativa kilometri de sosea dintre aceste doua pasaje se vor largi la 4 benzi. Ceva mai spre vest se va construi un pasaj, la Domnesti. Si cam atat. Tot restul traseului de pe Centura de Sud va ramane la 2 benzi, nemodernizat.

Purtatorul de cuvant al CNAIR, Alin Serbanescu: "E tot mai clar ca Centura Capitalei nu se mai comporta ca un drum national, ci mai degraba ca un bulevard din oras. In aceste conditii, e doar o chestiune de timp pana cand soseaua se va intoarce la autoritatile metropolitane. Nu putem face transferul inca de pe acum din cauza ca proiectele de modernizare in curs - pasajele si supralagirea unor portiuni de sosea dintre ele - se fac pe bani europeni. Iar daca am schimba acum beneficiarii proiectului, s-ar pierde banii. Dupa ce proiectele de vor termina, insa, DNCB se va intoarce la o autoritate metropolitana. Nu stim daca o va lua doar Primaria Capitalei sau o va imparti cu primariile din Ilfov. Cert este ca noi ne vom concentra pe constructia Autostrazii A0, care va fi practic paralela cu Centura Capitalei si va prelua tot traficul greu. Iar Centura va ramane, intr-adevar, doar bulevard periferic".

In teorie, suna bine. In realitate, insa, transferul soselei ar insemna ca Primaria Capitalei si primariile de comune din Ilfov ar trebui sa modernizeze in regie proprie aproape intregul inel sudic al Centurii Capitalei. Cu alte cuvinte, ar trebui sa faca singure ceea ce Ministerului Transporturilor (prin CNAIR) i-a fost imposibil in ultimul deceniu. E lesne de inteles ca primariile n-ar avea aproape nicio sansa sa modernizeze drumul, intr-o perioada rezonabila.

Inca din anul 2008 a aparut ideea construirii unui autostrazi care sa inconjoare Bucurestiului si sa preia tot traficul greu care ajunge in zona, descogestionand si Centura. In timp, s-a conturat conceptul de 'Sosele Orbitale ale Bucurestiului', care se refera la Centura Capitalei si Autostrada A0, privite ca un tot. Din pacate, la un deceniu de atunci, CNAIR abia semneaza contractele pentru constructia unor portiuni din aceasta A0. Asa ca pana sa circulam confortabil pe soselele orbitale va mai trece multa vreme!

Autostrada de Centura (A0) va avea 102 kilometri si va fi impartita, ca si Soseua de Centura, in jumatate. Cu alte cuvinte, va avea un semicerc nordic si unul sudic. Potrivit directorului executiv al Asociatiei Pro Infrastructura (API), Ionut Ciurea, la acest moment nu stim sigur cand se vor lansa licitatiile pentru lucrarile din semicercul nordic al Autostrazii A0.

In schimb, pentru semicercul sudic s-a semnat contractul cu unul dintre cei 3 constructori. Mai exact, CNAIR a semnat cu turcii de la Alsim Alarko, care vor trebui sa construiasca 16 kilometri de sosea in 3 ani si jumatate. Celelalte doua loturi ale semicercului sudic sunt inca in diverse etape de licitatie. Cu alte cuvinte, in anii care vin nu vom avea nici sosea de centura modernizata si nici autostrada care sa preia traficul greu din jurul Bucurestiului. Si asta, in conditiile in care pe portiunile din nord, circula zilnic pana la 60.000 de masini, de 6 ori mai multe decat in urma cu 10 ani.