Dosarul spolierii patrimoniului fostei UTC e la un pas de restituire la DNA. Ce nereguli a găsit instanța în rechizitoriul lui Ticu Plăcintă - partener al lui Mohammad Murad

Președintele Fundației pentru Tineret (FTMB), Ticu Plăcintă, e pe cale să scape de un dosar de abuz în serviciu cu un prejudiciu de peste 3 milioane de euro, privind spolierea patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (UTC).

Este vorba despre ancheta penală legată de modul în care pe fostele imobile ale UTC din zona Unirii au „apărut" blocuri de apartamente și un salon de nunți, după ce Ticu Plăcintă s-a asociat cu afaceristul Mohammad Murad.

Ticu Plăcintă este un pensionar din București care, în „ciuda" vârstei, conduce Fundația pentru Tineret a Municipiului Bucureşti (FTMB), persoană juridică înființată imediat după Revoluție, care a preluat patrimoniul fostei UTC: cluburi de tineret, clădiri și terenuri, unele în zone exclusiviste ale Capitalei.

Procurorii DNA îl acuză pe Ticu Plăcintă că, prin intermediul altor persoane, a înființat o firmă - SC Tin Management Grup SA - care a preluat dreptul de administrare al FTMB asupra imobilelor respective.

FTMB a preluat de la UTC cele 6 „cluburi de tineret" și terenurile aferente acestora, câte unul în fiecare sector al Capitalei:

• Modern Club - Bulevardul Bucurestii Noi, nr. 48, sector 1;
• Universal Club - Soseua Vergului, nr. 14, sector 2;
• Titan Club - Str. Turturelelor, nr. 11, sector 3;
• Tehnic Club - Calea Serban Vodă, 213-217, sector 4;
• Ecran Club - Soseaua Grozavesti, nr. 84, sector 6.

Pe terenurile Titan Club au răsărit două blocuri de apartamente construite de firmele lui Mohammad Murad, iar clădirea clubului a fost transformată în salon de nunți, „Le Chateau". Pe data de 13.10.2023, Tribunalul București a dispus restituirea dosarului lui Ticu Plăcintă la DNA, după ce judecătorul de cameră preliminară a găsit următoarele nereguli în rechizitoriu:

„Cu privire la inculpatul (Plăcintă Ticu - n.r.) se arată că a săvârșit faptele în perioada 21.06.2011 - 08.01.2020, apoi sunt enumerate un număr de 9 acte materiale.
La primul act material se arată că au fost afectate şi lezate în mod grav şi interesele legitime ale FTMB, fără a se mai arăta alte vătămări produse, deşi din formularea „fiind afectate şi lezate în mod grav şi interesele legitime ale FTMB" rezultă că s-au produs vătămări unei/unor persoane, dar şi FTMB.
Cu privire la celelalte 8 acte materiale este indicat şi prejudiciul.
Astfel, la actul material nr. 2 este indicat un prejudiciu de 5.275.865,40 lei,
La actul material nr. 3 este indicat un prejudiciu de 15.725.391,84 lei,
La actul nr. 4 este indicat un prejudiciu de 1.181.352,06 lei,
La actul material nr. 5 este indicat un prejudiciu de 2.569.888,55 lei,
La actul material nr. 6 este indicat un prejudiciu de 145.935,24 lei,
La actul material nr. 7 este indicat un prejudiciu de 715.098,72 lei,
La actul material nr. 8 este indicat un prejudiciu de 1.868.470,54 lei şi
La actul material nr. 9 este indicat un prejudiciu de 3.976.115,83 lei,
Deci adunând prejudiciile, rezultă un prejudiciu total de 31.458.118,18 lei.
Totodată la descrierea în drept se arată că în perioada aprilie 2012 - martie 2022 s-a creat un prejudiciu total de 15.725.391,84 lei.
Este de observat că la actul material nr. 3 este indicat prejudiciul de 15.725.391,84 lei care coincide cu prejudiciul total indicat în cauză.
În aceste condiţii nu s-ar mai justifica prejudiciile de la celelalte acte materiale, sau, chiar dacă am scădea prejudiciul de la actul material nr. 3 de 15.725.391,84 lei, de la celelalte acte materiale (2, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9) rezultă un prejudiciu de 15.732.726,34 lei, deci un prejudiciu mai mare decât prejudiciul total.
În aceste condiţii nu se poate stabili pentru fiecare act material ce prejudiciu a rezultat, respectiv activitatea infracţională pentru fiecare act material.
Din rechizitoriul întocmit în cauză şi din actele de urmărire penală nu rezultă vătămarea suferită de persoanele vătămate Municipiul Bucureşti prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, aspecte reţinute şi prin încheierea din data de 26.06.2023, dar în ordonanţa de remediere a neregularităţilor actului de sesizare nu se face nicio referire cu privire la aceste aspecte.
În atare condiţii, situaţia de fapt este echivoc descrisă cu privire la cei 4 inculpaţi, în cele două acte emise de procuror, ceea ce face imposibilă stabilirea faptelor concrete imputate fiecărui inculpat.
De asemenea, deşi în cauză apar ca persoane vătămate şi Municipiul Bucureşti prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti din cele două acte emise de procuror nu rezultă vătămarea produsă acestora, nici măcar nu este indicat la vreun act material că li s-ar fi produs vreo vătămare, iar în cursul urmăririi penale nu au fost citate în această calitate şi nici respectate drepturile prevăzute de art. 81 C.proc.pen.
Din această perspectivă, se impune restituirea cauzei la Parchet, pentru a da posibilitatea procurorului să clarifice întreaga situaţie de fapt prin raportare la probele administrate în faza de urmărire penală", se arată în motivarea hotărârii din data de 13.10.2023.

Procurorii DNA au contestat această hotărâre pe rolul Curții de Apel București, care se va pronunța definitiv pe data de 30.01.2024. Ancheta DNA cu privire la Ticu Plăcintă și imobilele fostei UTC a pornit de la o investigație HotNews.ro. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

Fundația pentru Tineret a municipiului București este o persoană juridică constituită în anul 1990 care a preluat patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist (UTC) din municipiul București (imobile și terenuri aferente). Scopul acestei fundații consta în realizarea și finanțarea unor programe și activități destinate tinerilor și organizațiilor/asociațiilor de tineret, rețin procurorii DNA în rechizitoriu.
În perioada 21 iunie 2011 - 08 ianuarie 2020, inculpatul Plăcintă Ticu, în calitățile menționate mai sus, cu încălcarea prevederilor legislației primare și beneficiind de ajutorul celorlalți inculpați, prin crearea artificială a unor mecanisme juridice, ar fi deturnat obiectul de activitate și scopul special pentru care a fost înființată F.T.M.B., destinația patrimoniului propriu și a resurselor materiale ale organizației de tineret, cauzând prin aceste demersuri fundației pe care o conducea un prejudiciu de 15.725.392 lei.
Ads
Concret, demersurile inculpatului Plăcintă Ticu și ale complicilor săi ar fi constat, printre altele, în:

Înființarea SC Tin Management Grup SA în scopul preluării de către această firmă a dreptului de administrare asupra tuturor imobilelor prezente și viitoare ale F.T.M.B. Ulterior, după înființarea SC Tin Management Grup SA, în scopul menționat mai sus, ar fi fost încheiate mai multe contracte (inițial un contract de concesiune, iar ulterior mai multe contracte de asociere în participație), în condiții vădit dezavantajoase pentru organizația de tineret, ce aveau ca obiect predarea, către societatea comercială, a dreptului de administrare a întreg patrimoniului imobiliar prezent și viitor și redirecționarea a 85% din rezultatele financiare obținute în favoarea SC Tin Management Grup SA;
Cooptarea în cadrul SC Tin Management Grup SA a unei societăți comerciale administrată de Plăcintă Laurențiu Bogdan ca asociat cu un aport în natură constând într-un teren în suprafață de 51.341 m.p. cu construcții speciale, situate într-o comună din județul Argeș și evaluat la 1.902.165 lei. În acest mod, F.T.M.B. a rămas cu 38,258% din acțiuni, iar societatea administrată de Plăcintă Laurențiu Bogdan a preluat controlul asupra SC Tin Management Grup SA și implicit și asupra patrimoniului F.M.T.B. deținând 60,846% din acțiuni;
Încheierea unor acte adiționale prin care s-a modificat metoda de împărțire a rezultatelor financiare, respectiv 20% din veniturile realizate din exploatarea imobilelor revine F.T.M.B. și 80% din venituri revine SC Tin Management Grup SA;
Prejudiciul menționat mai sus, de 15.725.392 lei, reprezintă venituri nerealizate de către F.T.M.B. și în același timp foloase necuvenite, obținute de SC Tin Management Grup SA, notează procurorii DNA.

„Acțiunile menționate mai sus au făcut ca numai sume nesemnificative de bani din exploatarea patrimoniului F.T.M.B. să fie utilizate pentru programe de și pentru tineri. Așadar, pe lângă prejudicierea patrimoniului F.T.M.B., ar fi fost afectate și lezate în mod grav și interesele legitime ale organizației de tineret, respectiv cele de realizare a scopului și a obiectivelor pentru care a fost înființată prin lege și cele ale tinerilor, în particular", mai arată procurorii.