Dezastrul de la RADET: Două milioane de bucureşteni riscă să îngheţe la iarnă!

Sistemul bucureştean de termoficare este la un pas de colaps, iar peste 2 milioane de oameni riscă să îngheţe de frig la iarnă dacă ţevile vor crăpa în continuare. Va fi o problemă de siguranţă naţională

Iarna trecută, sistemul de termoficare din Bucureşti şi-a arătat din plin neputinţa: zilnic, aproape 100 de blocuri au fost afectate de avariile care s-au ţinut lanţ. Majoritatea bucureştenilor, în aproape toate zonele Capitalei, au avut de suferit iarna trecută din cauza faptului că ţevile au crăpat pe rând, ca un „domino" de coşmar. Vorbim de 4.000 de kilometri de ţeavă, dintre care 1.000 de kilometri de ţeavă primară, care este foarte veche şi ruginită, şi care trebuie înlocuită.

Actualul director şi administrator special al RADET, Alexandru Burghiu, este optimist:

„Iarna trecută, faţă de celelalte ierni, nu a fost deosebită. Există o creştere, să spunem progresivă a numărului avariilor, odată cu creşterea vechimii reţelei. Numărul avariilor a crescut undeva cu 7% faţă de iarna trecută. Care este marea deosebire între iarna trecută şi celelalte ierni este mediatizarea. Şi mai există un caracter de noutate, că au apărut avarii în zone, să le spunem netradiţionale, adică în sectoarele 2 şi 3 care au avut tot timpul agent termic. Cea mai importantă avarie a fost pe Magistrala 2 Sud, în zona Fizicienilor, care a afectat în Ajunul Crăciunului acele blocuri din sectoarele 2 şi 3. Ne-a dat bătăi de cap, dar am stabilizat-o, aşa cum aţi văzut", a declarat Alexandru Burghiu pentru MEDIAFAX.

Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România şi fost director al RADET, vede altfel situaţia sistemului de termoficare:

„Iarna trecută, în fiecare zi, aproape 100 de blocuri au fost fără apă caldă şi căldură, iar lucrurile merg din ce în ce mai rău, situaţia este extrem de gravă. Şi ce nu se ştie şi nu se discută este că în aceeaşi situaţie sunt şi reţeaua de gaze şi reţeaua de energie electrică, şi dacă tragem o concluzie este că bucureşteanul, chiar dacă are bani, nu o să se mai poată încălzi iarna, pentru că nu mai are cu ce, decât cu improvizaţii, ceea ce reprezintă un mare pericol, la fel cum se întâmplă şi în alte oraşe, şi aici vorbim de incendii, de explozii şi de victime", a declarat Opaina pentru MEDIAFAX.

Potrivit acestuia, dacă avariile vor continua să apară şi iarna viitoare, mulţi bucureşteni ar putea apela la furnizorii de gaze pentru montarea unor dispozitive de încălzire pe gaz, însă, spune fostul director RADET, vor întâmpina probleme.

„Furnizorul de gaze o să zică: <<depuneţi dosarul şi aşteptaţi>>. Apoi, furnizorul se întreabă dacă poate mări debitul în anumite zone, şi realizează că poate bubui ţeava, care este uzată şi terminată. Şi atunci, furnizorul va spune că nu dă aprobări. Ca atare, bucureştenii sunt în mare pericol să îngheţe de frig în case, vorbim de 2 milioane de oameni, iar Bucureştiul să facă o figură în Europa", spune Opaina.

Dar totuşi, ce vor face bucureştenii?

„Vor recurge la electric şi vor băga în prize calorifere sau reşouri, iar instalaţiile electrice din blocuri nu sunt făcute pentru încălzire, şi multe vor lua foc. Lucrurile acestea s-au întâmplat în alte oraşe, nu spun eu noutăţi acum. Unii bucureşteni vor recurge chiar şi la sobe cu lemne şi cărbuni, în blocuri, cum sunt în alte oraşe deja. Şi o să vedem o capitală europeană cu oameni care îşi vor încălzi apartamentele cu lemne. Românul nu poate să îngheţe, şi trebuie să bage ceva pe foc. Şi bagă lemne, pentru că altă soluţie mai deşteaptă nu are, pentru că statul a distrus tot ce s-a putut distruge", mai spune Opaina.

De ce s-a ajuns la această situaţie şi cine este responsabil?

Potrivit lui Opaina, sistemul de termoficare a ajuns în prag de colaps din cauza corupţiei din ultimii 30 de ani, a hoţiei şi a indiferenţei.

O altă problemă, spune consilierul USR Ana Ciceală, a fost politizarea managementului RADET.

„Istoria problemelor RADET începe imediat după 1990. Aceste probleme sunt interconectate strâns cu alte probleme ale unei companii de stat, ELCEN (producătorul de energie termică). Acestea s-au agravat de la an la an pe fondul lipsei de investiţii, neînlocuirii reţelei de distribuţie expirate, contractelor cu termene de plată neeconomice şi preţuri manipulate între cele două companii de stat, primarilor iresponsabili şi incapabili care au condus Bucureştiul în ultimii 30 de ani şi care au politizat managementul regiei", a declarat Ana Ciceală pentru MEDIAFAX.

Potrivit actualului director, modernizarea reţelei ar fi trebui să înceapă acum 28 de ani, iar administraţia de acum s-ar afla într-o situaţie ingrată. Burghiu este de părere că primarii care s-au succedat la Capitală au preferat să pună borduri şi panseluţe.

„Din punct de vedere moral, normal, şi să nu spun şi legal, lucrările de înlocuire a reţelei ar fi trebuit să înceapă, logic, acum 28 de ani. Nu s-a întâmplat. Noi suntem într-o situaţie foarte ingrată, în capul nostru se sparg toate şi noi suntem vinovaţi de tot. Totul e bine, cât nu se întâmplă ceva rău, cam acesta a fost principiul gestionării acestui sistem. Mai bine să faci investiţii care se văd, şi gândiţi-vă câţi primari s-au perindat, şi avem chestii clasice, cu borduri sau cu panseluţe. Iar acum, s-a ajuns la decont. Dar, mai bine mai târziu decât niciodată", spune Alexandru Burghiu.

Tot din sistem, Radu Opaina are o viziune mai radicală şi spune că prejudiciul care s-a adus la RADET este de 3 miliarde de euro. Preşedintele FAPR este de părere că regia nu ar fi trebuit să intre în faliment.

„Pe hârtie, sistemul este modernizat, iar dacă ne uităm în achiziţiile publice din ultimii 20 de ani o să vedem că mare parte a reţelei este modernizată. Aici vorbim de un jaf la drumul mare, iar prejudiciul este de cel puţin 3 miliarde de euro. Conform legii, răspunzători sunt toţi primarii generali din ultimii 20 de ani, cel puţin. Toţi şi-au făcut de cap, iar asta se numeşte dezmăţ şi şi-au bătut joc de 600.000 de clienţi. Şi este incredibil cum ei declară că RADET este în faliment. Nu este în niciun faliment, pentru că marfa vândută este foarte căutată, iar clienţii încă sunt pe loc", afirmă Opaina.

Ce trebuie făcut pentru evitarea colapsului?

Actualul director sugerează că situaţia RADET este sub control şi spune că anul trecut s-au modernizat 11,5 kilometri de ţeavă, adică...1% din reţeaua primară. Burghiu spune că în prezent se lucrează în punctele critice.

„Anul trecut a fost cea mai mare cantitate de ţeavă înlocuită, respectiv 11,5 kilometri, din ultimii 8 ani de zile. Este clar că nevoia de schimbare este cu mult mai mare decât are RADET capacitate cu forţe proprii, pentru că 11 kilometrui reprezintă 1% din totalul reţelei primare. De aceea, am început lucrările (în luna mai - n.r.) pe acea magistrală care ne-a produs cele mai mari neplăceri, pe Magistrala 2 Sud, într-un contract între Primăria Capitalei şi Compania Municipală Energetica, un contract de 64 de kilometri de reţea.

Anul acesta am început la Bobocica, Fizicienilor şi suntem aproape să obţinem autorizaţiile pentru construire şi pentru Ferentari şi zona Drumul Taberei - vorbim de acele tronsoane care au produs principalele probleme iarna trecută", spune Burghiu, care mai precizează că în luna aprilie au fost votaţi indicatorii tehnico-economici pentru realizarea a 212 kilometri, „care, noi sperăm ca anul acesta să fie scoşi la licitaţie publică, pentru proiectare şi execuţie".

În schimb, Radu Opaina spune că lucrurile se mişcă foarte greu, iar dacă nu se va face ceva concret, situaţia va deveni una de siguranţă naţională.

„Ei trebuie să facă ceva urgent, să pună ceva în mişcare, măcar o zonă mică, să vadă lumea că se rezolvă ceva, pentru că problema poate deveni una de siguranţă naţională, s-ar putea transforma în haos", este de părere Opaina.

Potrivit consilierului Ana Ciceală, investiţiile în modernizarea RADET s-ar ridica la 500 de milioane de euro, iar în primă fază trebuie înlocuită reţeaua primară de 1.000 de km, adică cea care transportă apa caldă de la ELCEN la centralele de cartier.

„RADET are nevoie urgentă de înlocuirea a 1000 de kilometri de reţea primară, de modernizări ale reţelei secundare, de retehnologizarea Centralei de la Casa Presei, a centralelor de cvartal, de reconfigurarea traseelor şi lungimilor reţelelor de transport şi distribuţie, de construcţia a noi centrale de cvartal aflate mai aproape de punctul de livrare către consumatori, de un sistem nou de monitorizare finalizat. Toate aceste investiţii ar costa, din estimări, cel puţin 500 de milioane de euro în următorii 3 ani", declară Ana Ciceală.

Consilierul general mai spune că în prezent sistemul de termoficare este afectat şi de situaţia juridică, care devine tot mai complicată.

„Situaţia juridică va deveni din ce în ce mai complicată de procesele dintre RADET şi ELCEN, de falimentul RADET şi de situaţia juridică a Termoenergetica. Mă aştept ca iarna viitoare, lipsa căldurii să fie resimţită dramatic de bucureşteni. Vor fi mai multe avarii şi mai multe situaţii în care se va sta în frig. Asta pentru că nu există în prezent niciun plan realist de investiţii şi nici nu se munceşte, decât sporadic şi neorganizat la repararea conductelor. Aceasta este situaţia de fapt", conchide Ciceală.

Bucureştenii au plătit factura standard, dar căldura a fost puţină

La „firul ierbii", adică la nivelul asociaţiilor de proprietari, situaţia pare la fel gravă, iar bucureştenii au plătit iarna trecută o factură standard, însă, căldura a fost mult sub parametrii normali, susţine un preşedinte de asociaţie de proprietari din cartierul Militari.

„În mod normal, RADET ar trebui să suporte toate pierderile, însă, în prezent nu ştim dacă se va întâmpla asta. Ei au emis factura, cu gigacaloria consumată, dar problema este că iarna trecută nu a fost căldura care ar fi trebuit să fie. Ei au nişte parametri, prin care apa caldă la intrarea în bloc trebuie să fie undeva la 50-54 de grade, dar ei nu au atins deloc acest prag iarna trecută. Dar locatarii au plătit facturile emise. Acum, RADET ar trebui să recalculeze aceste facturi, în baza indicelui din subsol, unde sunt sunt nişte aparate care transmit informaţii în timp real", explică Florin Matei, preşedinte de bloc.

Potrivit acestuia, iarna viitoare va fi mai rău decât sezonul 2018-2019.

„Noi, ca şi consumatori, plătim standard şi luăm de bun ce facturează ei. Noi facem tot felul de reclamaţii la ei, dar le facem degeaba. Facturile au venit aproximativ la fel ca acum doi ani, dar în casă a fost crunt. Niciodată nu a fost ca iarna trecută. A fost jalnic, iar iarna viitoare va fi mai rău, din punctul meu de vedere. Nu au cum să schimbe atâtea sute de kilometri de ţeavă, este imposibil. Va fi jale", mai spune preşedintele de bloc.

Sunt panourile solare o alternativă la sistemul tradiţional?

Pe Calea Victoriei există un bloc care din 2013 are montate pe terasă panouri solare, dar care nu ajută deloc în ceea ce priveşte încălzirea pe timp de iarnă, însă pot asigura 80% din apa caldă pe timp de vară, în zilele cu soare.

De unde a plecat această idee? „Aveam nişte bani din chiria antenelor de sus, de pe terasă, erau vreo trei antene atunci, şi s-au adunat cam 36 de mii de euro, iar fiecare a mai dat în plus, o singură dată, câte 50 de lei pentru garsoniere şi 100 de lei pentru apartamente. Ideea de la mine a plecat, şi a fost preluată de preşedintele asociaţiei, din 2013. Ce am pus noi sunt panouri plane, care au şi avantaje, dar şi dezavantaje. Sunt destul de scumpe, şi nici măcar panoul în sine nu îşi justifică preţul, şi le folosim pentru apă caldă, nu şi pentru căldură", a precizat, pentru MEDIAFAX, Mogoş Ene, mecanicul blocului de pe Calea Victoriei 142-148.

Mecanicul mai spune că atunci când sunt nori, „ este mai greu cu apa caldă", însă, în zilele frumoase, de vară, se poate asigura 80% din apa caldă.

„Să zicem că acum aş plăti apa caldă 160 de lei, la două camere, înainte era cam 210 lei. Nu e foare mult, dar contează. Investiţia se va amortiza în ani", spune mecanicul.

Potrivit acstuia, şi procedurile birocratice au durat, dar asta mai ales din cauza faptului că artera pe care este amplasat blocul este protejată de Primăria Capitalei, iar pentru montarea unor astfel de panouri pe o clădire dintr-o zonă protejată necesită mai multe expertize şi avize de la departamentele de specialitate ale PMB.

„În primul rând ca să montezi astfel de panouri trebuie să ai un proiect, pe care am dat 10.000 de euro, care să arate dacă ţine structura. Am fost la Primăria Capitalei, la Ministerul Culturii, pentru că este pe Calea Victoriei şi este zonă protejată, iar procedurile au durat 6 luni. Nu se poate să pui panouri, şi să te debranşezi, nu fac faţă. Sunt doar pentru a compensa la apa caldă", mai spune mecanicul.

În afară de Primăria Sectorului 1, care a primit în ultimii ani aproximativ 11 solicitări de la asociaţii de proprietari pentru finanţarea unor astfel de proiecte, reprezentanţii celorlalte primării spun că nu au avut până acum astfel de cereri, mai ales că administraţiile locale nu finanţează astfel de proiecte şi nici nu există alte blocuri cu panouri, în afară câtorva cartiere private.

Cel mai cunoscut astfel de cartier privat se numeşte Solar, din sectorul 4, unde blocurile au montate panouri, dar sunt folosite doar pentru energia electrică din exteriorul complexului.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte producerea energiei termice şi a apei calde, „la nivelul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) nu există în prezent un program de subvenţionare pentru montarea de panouri care să producă astfel de energie", au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii AFM.

Potrivit lui Alexandru Gâdiuţă, consilier municipal din partea USR, implicat în mai multe proiecte de mediu, tehnologia nu este în prezent atât de avansată, încât panourile să producă energie termică pentru necesarul de consum într-un oraş precum Bucureşti.

De aceeaşi părere este şi consilierul PNL, Ciprian Ciucu:

„Problema se pune atunci când sunt acele perioade de două- trei săptămâni în care nu este soare, iar în România am avut astfel de perioade, şi atunci nu poţi acumula energia, nu poate face faţă un astfel de sistem cu panouri pe o perioadă lungă de timp. Nu pot spune că am putea încloui acum RADET cu un astfel de sistem. Pe de altă parte, sistemul actual este într-o situaţie foarte proastă, din cauza lipsei investiţiilor, mai ales din ultimii trei ani. Mulţi vor apela la centralele de apartament, dar acestea vor fi catastrofale pentru calitatea aerului din Bucureşti, pentru că o astfel de centrală poluează extrem de mult".