Cum funcționa rețeaua de la Iași care refolosea dispozitive de la morți. Pacienții și medicii oripilați de practicile barbare că să scoată bani

Nicăieri în lume nu se recoltează dispozitive medicale de la persoane decedate pentru a fi implantate persoanelor în viață, spune prof.dr. Vlad Iliescu, chirurg cardiac, șeful Clinicii de Chirurgie cardiacă II de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof.dr. C.C. Iliescu" din București.

„Această practică este interzisă de foarte multă vreme. Și asta din multe motive. În primul rând, din considerente morale. Nu poți să te apuci să scoți bucăți dintr-un om decedat și să le refolosești, pentru că omul acela nu e o mașină veche", argumentează universitarul.

În al doilea rând, nu se face așa ceva din considerente medicale. „Pentru că este un dispozitiv care a funcționat. Și nu știi cât a funcționat și cât mai rămâne din capacitatea lui, de exemplu, la pacemakere. În al treilea rând, diverse dispozitive implantabile nu sunt, majoritatea lor, resterilizabile. Unele sunt, dar în anumite condiții speciale, de fabrică. Deci, odată desfăcut dispozitivul, el nu mai este steril. Sigur că poți să găsești diverse metode de sterilizare, dar nu este cazul. Speculăm pe marginea unui lucru care nu se face. Este inutil. Aceste dispozitive există, sunt plătite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)", adaugă chirurgul.

Universitarul admite că mai sunt și crize la CNAS în privința asigurării acestor dispozitive medicale: „Dar asta ține de gestiunea și de funcționarea CNAS, a caselor județene, și asta nu justifică o procedură de tipul în care se iau pacemakere de la persoanele decedate. Așa ceva este greu de comentat, dacă este adevărat".

Acesta adaugă că procedura prin care un pacient cu probleme la inimă care are nevoie de un dispozitiv medical ajunge să-l și obțină este aceea că el se internează în spital și i se face indicația medicală pentru un anumit aparat: „Și, dacă este un caz acut, de exemplu, a venit cu 10 bătăi pe minut și-i este pusă viața în pericol, chiar dacă spitalul nu are dispozitivul în acel moment și nu-l poate pune pe loc, se poate pune o cardiostimulare temporară, după care i se pune una definitivă".

Dacă nu este un caz acut, ci cronic, i se pune dispozitivul după o vreme. „Ceea ce poate să însemne o zi, două sau cinci, de la caz la caz. Dispozitivul este finanțat prin programele Casei și-l achiziționează spitalul, dar nu pe servicii, ci pe program, cu finanțare separată. Periodic, CNAS dă bani pentru astfel de dispozitive. Pentru că sunt o chestiune curentă, nu se întâmplă o dată pe an, nu e o inimă artificială ca să zici că o pui o dată la 10 ani în România sau niciodată. Este un dispozitiv care se pune în mod curent și care nici nu costă mare lucru, câteva sute de euro. Nu este o mare investiție. Iar, dacă pacientul este la risc să-și piardă viața, există soluții, cum vă spuneam", subliniază profesorul.

Presupunând că totuși un astfel de dispozitiv ar fi recoltat de la o persoană decedată pentru a fi apoi implantat unei persoane aflate în viață, acest aparat ar trebui mai întâi sterilizat. Metoda ar trebui indicată pe cutia inițială, pentru că depinde foarte mult de componentele lui, cât este compus din plastic, cât din metal, mai spune medicul: „Dar, în general, repet, aceste dispozitive nu se resterilizează. Nu sunt de refolosit. La fel ca și valvele cardiace. Și acestea se folosesc o dată și asta este. Cum ar fi dacă la finalul unei operații - dacă pacientul se prăpădește, pentru că se mai întâmplă - i-am pus niște valve și le scoatem ca să le refolosim? Nici vorbă de așa ceva!"

Reamintim că dr. Dan Tesloianu, medic primar cardiolog de la Spitalul „Sfântul Spiridon" din Iași, este acuzat ar fi implantat în perioada 2017-2022 un număr de 238 de dispozitive obținute de la persoane decedate sau din sursă a căror proveniență este necunoscută. Anchetatorii spun că o mare parte dintre aceste intervenții „nu erau necesare", fiind efectuate fie în urma unor „diagnostice fictive", fie în urma apariției unor semne specifice induse de o medicație special prescrisă. Mai exact, medicii implicaţi în acest caz ar fi administrat medicamente pacienţilor cu scopul de a le agrava starea de sănătate. Astfel, prin intermediul acestora reuşeau să obţină probleme ale ritmului cardiac, care trebuiau rezolvate cu ajutorul dispozitivelor medicale revândute. „O implantare în condiţii normale a unui stimulator cardiac implică anumite riscuri, precum reacţii alergice, sângerări, febră sau infecţii. Dar există şi riscuri mai mari. Astfel, acestea cresc dacă vorbim de un dispozitiv refolosit", a explicat pentru „Adevărul" un medic cardiolog.

În acest dosar sunt vizați în total șase medici și patru pacienți. Concret, Tesloianu este acuzat că împreună cu alte cadre medicale din echipa sa, ar fi recuperat dispozitive medicale de la pacienţi decedaţi şi le-ar fi montat altor persoane, făcând acest lucru în schimbul unor sume importante de bani.

Potrivit anchetatorilor, medicii cardiologi aveau cunoștință de bolnavii care au implantate dispozitive cardiace. Când unul dintre aceștia murea, cu ajutorul altor cadre medicale le extrăgeau din corpul acestora și le sterilizau. Apoi, în listele lor de pacienți, îi căutau pe cei care aveau nevoie de stimulatoare ori defibrilatoare. De la aceștia ar fi pretins între 2.000 de lei și 3.000 de euro ca să le implanteze dispozitivul extras dintr-un cadavru.

Cazul a stârnit o imensă controversă atât în lumea medicală, cât şi în rândul pacienţilor, mai ales din cauză că, în mod normal, aceste dispozitive sunt decontate în totalitate de către Casa de Asigurări de Sănătate. Astfel, pentru o asemenea intervenţie, pacienţii nu ar trebui să scoată bani din buzunar. Medicul Dan Tesloianu a fost arestat, sâmbătă, pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de magistrații de la Tribunalul București. Ancheta vizează săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită, fals intelectual, uz de fals, înșelăciune și fals material în înscrisuri sub semnătură privată.

Momentul zero al demarării investigațiilor a fost un control al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iași, demarat în iunie 2022, finalizat cu încheierea a două procese-verbale, potrivit ziaruldeiasi.ro. În acestea, CJAS Iași menționează că a identificat nereguli în ceea ce privește monitorizarea periodică a programelor naționale de sănătate curativă. În urma acestor investigații, a fost demarat un audit intern la nivelul unității medicale. O lună mai târziu, conducerea Spitalului Sf. Spiridon din Iași a trimis sesizări către Ministerul Sănătății și către organele de cercetări penale, mai scrie Ziarul de Iași.

Mai exact, unitatea medicală a reclamat faptul că, la nivelul Clinicii de Cardiologie, s-a descoperit utilizarea unor coduri de proceduri care nu reflectă realitatea: codul H12202 - explorarea chirurgicală a venei subclavii şi codul H09305 - explorarea chirurgicală a arterei femurale. „Există suspiciunea că utilizarea codurilor a afectat decontarea serviciilor medicale de către CJAS Iaşi, în sensul supraevaluării lor", se menționează în documentele transmise către Ministerul Sănătății. Mai mult, încă de atunci conducerea spitalului a descoperit faptul că la Clinica de Cardiologie s-au implantat echipamente reutilizate, care au fost „recuperate de la pacienți decedați". Acestea au fost ulterior introduse în caietele de sarcini de achiziții ale spitalului pentru a se putea crea o urmă a intrării lor în unitatea medicală.

„S-a reclamat utilizarea/implantarea de dispozitive medicale reutilizate, respectiv dispozitive medicale care nu au proveniență din gestiunea/achiziția făcută prin Programul Național de Boli Cardiovasculare finanțat de CJAS Iași (dispozitive recuperate de la pacienții decedați sau din donații). La fel și introducerea prin comenzi a lotului de «kituri de diagnostic și introducătoare» în caietul de sarcini spre achiziționare prin «Programul Național de Sănătate - Subprogramul stimulatoare și defibrilatoare automate implantabile»; produsele solicitate se folosesc în cadrul unui program din care spitalul nu face parte, respectiv Programul de Resincronizare cardiacă", se menționează în documentele consultate de „Ziarul de Iași".

Mai mulți pacienți operați de doctorul Dan Tesloianu au povestit chinurile prin care au trecut în urma intervențiilor chirurgicale. O femeie a povestit că a fost operată prima dată în 2013, iar apoi a mai avut alte șase operații traumatizante. Pacienta mărturisește că organismul i-a respins stimulatorul cardiac, și că medicul nu i-a oferit niciun document privind proveniența echipamentului. „Mi-a pus un aparat, stimulator cardiac. Crăpa cusătura, ieşea afară", a explicat femeia. Pacienta crede că este unul dintre cei 238 de pacienţi care ar fi primit dispozitivele reciclate de la persoane care au murit. „Eu aşa cred. Pentru că nu îmi primea corpul, le dădea afară. De şapte ori să mă taie şi acum am aflat de ce. Mi-a făcut la antibiotice, sunt distrusă!", a mai spus pacienta.

Stimulatoarele cardiace - sau pacemakere, cum li se mai spune - sunt niște dispozitive medicale de mici dimensiuni care se implantează la nivelul cordului, în cazul existenței tulburărilor de ritm cardiac. Dispozitivele sunt de mai multe feluri - tenporare sau permanente - și ajută inima să funcționeze normal. Implantarea unui asemenea dispozitiv este o procedură minim invazivă, operația fiind de scurtă durată, la fel și spitalizarea. Durata de funcționare a unei baterii în cazul unui dispozitiv permanent este de 5-10 ani. Ministerul Sănătății a informat ieri că legislația în vigoare interzice în mod explicit reutilizarea dispozitivelor și materialelor de unică folosință, clasă din care fac parte și pacemakerele.

Scandalul dispozitivelor medicale a ajuns în atenția presei internaționale. Mai multe publicații descriu sistemul medical românesc ca fiind corupt, ineficient, politizat și cel mai puțin dezvoltat din Uniunea Europeană (UE).

Reuters notează că „Statul a construit un singur spital în ultimele trei decenii, cheltuiește cel mai puțin pentru sănătate din UE, iar zeci de mii de medici și asistente au emigrat".

O altă publicație care a scris despre subiect este „The Guardian". Jurnaliștii notează că „unul dintre cei cinci medici, care lucra la un spital din Iași, oraș din estul României, a fost plasat în arest preventiv până la finalizarea anchetei, fiind acuzat de abuz de putere și luare de mită, au precizat procurorii într-un comunicat". Și „The Independent" relatează despre scandalul medicilor din România și menționează că sistemul medical din țară este cel mai slab dezvoltat din UE. În plus, publicația subliniază și că statul român a fost incapabil să construiască după Revoluția din 1989 un spital.

Preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, medicul Cătălina Poiană, a comunicat ieri cu privire la acest caz că este inadmisibil ca un medic să recurgă la astfel de acţiuni. „Acest caz loveşte în temelia încrederii unei părţi a populaţiei în corpul medical", afirmă medicul, apreciind că aceste cazuri nu trebuie să existe. „Dacă noi, medicii, vrem să fim respectaţi de societate şi să creştem gradul de încredere al populaţiei în profesia medicală, trebuie să continuăm să fim serioşi, profesionişti şi corecţi. Să nu ne fie frică să spunem când greşim şi, poate, cel mai important, să nu închidem ochii când aflăm de cazuri care şochează şi creează reacţii negative în opinia publică", a transmis preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti.

Aceasta a precizat că nu cunoaşte detalii despre dosarul stimulatoarelor reimplantate, dar a văzut cum „şi acest caz loveşte şi zdruncină în temelia încrederii unei părţi a populaţiei în corpul medical". „Poziţia mea este tranşantă în această situaţie: dacă, bineînţeles, justiţia va confirma existenţa faptelor prezentate în spaţiul public, consider că este inadmisibil ca un medic să recurgă la aceste acţiuni. NU este etic şi deontologic, nu este legal, nu asta înseamnă să profesezi ca medic", a mai transmis medicul.

Cătălina Poiană afirmă că medicul trebuie să îşi exercite profesia corect şi în slujba sănătăţii pe criterii etice, având consimţământul şi informând pacientul. „Ca medic şi din poziţia de profesor de medicină am fost total bulversată de acest caz, pentru mine, repet, dacă faptele sunt cum au fost prezentate public, dar prima dată trebuie aşteptată decizia justiţiei. Aceste cazuri NU trebuie să existe. Iar dacă există medici cu astfel de practici, aceştia trebuie să răspundă în faţa legii şi cu siguranţă la nivel moral ei nu trebuie să reprezinte profesia medicală, pe mine şi cu siguranţă pe majoritatea medicilor corecţi din această ţară NU îi reprezintă", a mai transmis medicul.

Ministerul Sănătăţii precizează că legislaţia interzice în mod explicit reutilizarea stilulatoarelor şi defibrilatoarelor cardiace, iar dispozitivele active care au fost găsite la Spitalul „Sfântul Spiridon" aveau înscrisă această interdicţie pe ambalaj. „Legislaţia în vigoare interzice în mod explicit reutilizarea dispozitivelor şi materialelor de unică folosinţă, clasă din care fac parte dispozitivele implantabile menţionate, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi a măsurilor pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 şi a Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 şi de abrogare a Directivelor 90/385/CEE şi 93/42/CEE ale Consiliului", a transmis Ministerul Sănătăţii.

Procurorii au găsit sume de bani, 25 de stimulatoare/defibrilatoare cardiace şi 36 de tablouri aparţinând unor pictori naţionali de renume, în urma percheziţiilor efectuate la medicii din Iaşi.

„La percheziţiile efectuate în cursul zilei de ieri, 17 februarie 2023, au fost ridicate următoarele bunuri şi sume de bani: 162.920 de lei, 116.795 de euro, 2.357 de USD, 300 de lire sterline, 300 de franci elveţieni, 3.500 de forinţi, 520 de coroane suedeze, 200 de coroane daneze, 19 telefoane mobile, 60 de memory stickuri, 14 laptopuri, 3 tablete, 9 hard diskuri, 250 de DVD-uri, 25 de stimulatoare/defibrilatoare cardiace, 36 de tablouri aparţinând unor pictori naţionali de renume, ridicate şi depuse la Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi, Muzeul de Artă", a anunţat sâmbătă Parchetul General. De asemenea, au fost identificate mai multe bunuri mobile şi imobile aparţinând persoanelor cercetate, bunuri asupra cărora urmează a se dispune măsura asiguratorie a sechestrului.