Culisele scandalului din spatele UPU-SMURD: De ce vrea ministrul Sănătăţii medicina de urgenţă în subordine?!

Intenţia ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, de a trece SMURD-ul la Ministerul Sănătăţii a declanşat un adevărat război între cei care susţin actualul mod de organizare a serviciilor de urgenţă şi cei care ar vrea schimbări.

Una dintre declaraţiile ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, făcută pe 7 aprilie, cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii, la serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, a readus în centrul atenţiei modul de organizare şi eficienţa funcţionării serviciilor pentru situaţii de urgenţă al căror arhitect este dr. Raed Arafat.

Concret, declaraţia lui Rafila se referea la faptul că serviciul de urgenţă SMURD - organizat de dr. Arafat la nivelul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, al cărui şef este - trebuie să treacă de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Sănătăţii. Ministrul Rafila a argumentat că Ministerul Sănătăţii este cel care poartă responsabilitatea pentru activitatea medicală „atât în faţa profesioniştilor în sănătate, cât şi în faţa opiniei publice". SMURD este o structură a DSU care şi-a făcut foarte bine datoria, a spus Rafila, care le-a mulţumit public pentru ceea ce fac.

„Dar integrarea serviciilor de urgenţă cu celelalte servicii de urgenţă pre-spitalicească pe care le oferă UPU sau alte compartimente de primiri urgenţe cu celelalte activităţi ale sistemului sănătate este absolut necesară. Ele nu funcţionează separat. Trebuie să funcţioneze integrat, iar lucrul ăsta trebuie să fie o politică de sănătate a statului român care nu trebuie să ţină cont de persoanele care într-un mod sau altul ocupă o poziţie de demnitate publică în aceste domenii, ci trebuie să ţină cont de nevoia oamenilor din România de a beneficia de servicii de sănătate", a adăugat ministrul Sănătăţii.

Replica dr. Raed Arafat nu s-a lăsat aşteptată. Acesta a explicat că sistemul de urgenţă este unul complex, care integrează mai multe structuri medicale şi nemedicale şi că SMURD este doar o parte din acest sistem. „Puterea sistemului nostru este în modul în care este organizat şi nu în modul în care integrează personalul şi resursele din cadrul UPU-SMURD, IGSU, IGAv, Ambulanţă şi SALVAMONT", a scris Arafat pe pagina sa de socializare.

Arafat a cerut colegilor de la DSU să înceapă o campanie pentru a elimina „concepţiile eronate şi informaţiile greşite despre cum funcţionează sistemul al cărui principal rol este acela de a salva vieţi". În urma apelului, dr. Bogdan Csillag, fost coordonator SMURD Sibiu şi fost şef la UPU Sibiu, a explicat pe pagina sa de socializare că există diferite niveluri de acordare a asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească: echipaje de prim ajutor calificat (pompieri paramedici din cadru ISU), echipaje cu asistent medical sau cu medic de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă (care acoperă o mare proporţie dintre misiunile prespitaliceşti), şi echipaje de reanimare prespitalicească SMURD - terestre şi aeriene: „În cadrul acestor echipaje de reanimare prespitalicească activează medicii şi asistenţii SMURD, care lucrează în paralel şi în Unitatea de Primire Urgenţe (lucru care reprezintă un avantaj major, prin expunerea acestor medici la cazuri grave în mod frecvent). Aceşti medici UPU- SMURD au competenţele şi sunt abilitaţi să efectueze manevre de reanimare avansată - intubaţie traheală cu inducţie anestezică, drenaj toracic, reanimarea nou-născutului, ventilaţie mecanică, analgezie majoră la pacienţii traumatizaţi sever".

Dispeceratul decide în funcţie de gravitatea cazului şi de localizare ce tip de echipaj trimite la solicitare, iar sistemul funcţionează la fel în majoritatea ţărilor din Europa de Vest, a mai spus dr. Csillag. Din punctul de vedere al lui Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, ANPP, sistemul organizat şi coordonat de dr. Arafat nu funcţionează corect. Barbu spune că DSU a luat în coordonare de la Ministerul Sănătăţii serviciul de Ambulanţă, UPU, ba chiar şi Terapia Intensivă în anumite situaţii, dar că pacienţii au parte tot de servicii proaste.

„Pe noi, ca organizaţie de pacienţi, ne deranjează că pacientul ajuns în ambulanţă nu este corect tratat. Dr. Arafat a pus la punct o categorie de ambulanţe mai degrabă pentru transport pacienţi. Dacă vă uitaţi o să vedeţi că ambulanţele sunt de tip B, nedotate suficient şi organizate doar cu asistentă medicală. Sunt puţine ambulanţe de tip C care au dotări şi sunt coordonate de medic pentru a putea acorda ajutor. În schimb, la pompieri, dotarea ambulanţelor SMURD este mult mai complexă - de aceea şi costă 150.000 de euro una. Deci, în loc să investim bani şi resurse în Ambulanţă, am luat bani de la Ambulanţă şi i-am dus la SMURD şi am dotat maşinile, dar acolo nu avem medic sau asistent medical. Avem pompieri", susţine Vasile Barbu.

Nici la UPU, adaugă Barbu, nu se schimbă situaţia: „Pacientul este preluat de un medic care lucrează continuu de 24 de ore, foarte tânăr şi fără experienţă medicală. Acest medic este obligat să consulte toţi pacienţii care se prezintă. Este vorba despre 200 de pacienţi, pe zi, uneori şi 300 de pacienţi de toate categoriile, pentru toate bolile. Cum poate accepta Colegiul Medicilor aşa ceva? Ca un medic să fie pus de DSU într-o astfel de situaţie. Apoi, ministrul Rafila a reacţionat corect spunând că Ministerul Sănătăţii este autoritatea în domeniul sănătăţii cum spune legea, eu răspund de sistemul de sănătate, de starea de sănătate, eu sunt luat la întrebări legat de indicatorii din sănătate, dar eu nu pot să rezolv principala problemă: urgenţele care-mi creează cea mai mare mortalitate pentru că nu intervin corect, unde las pacienţii în UPU ore în şir, fapt care duce la deces sau la complicaţii medicale. Deci, eu în loc să intervin acolo unde este fierbinte în sistemul de sănătate, eu las nişte pompieri sau un om care s-a dovedit că nu este specialist în sănătate publică".

În opinia lui Barbu, nicio situaţie de dezastru de până acum nu a fost rezolvată cum trebuie: „A fost un eşec. Amintiţi-vă cum s-a procedat la Colectiv. A eliminat Ambulanţa ca să bage el SMURD-ul să-şi facă imagine pentru că ştia că televiziunile sunt acolo. Sau cum s-a procedat la Spitalul Foişor, deşi nu mai eram în stare de urgenţă".

Plus că mai e un aspect. Deşi UPU funcţionează în cadrul spitalului, conducerea operativă e în altă parte şi nu la managerul instituţiei sanitare respective. „Dacă un medic din UPU nu se comportă corect din punct de vedere profesional, managerul nu are ce să-i facă. Am avut un caz al unui pacient cu tensiune foarte mare şi hemorgie nazală ţinut 11 ore în UPU. Am întrebat managerul ce se întâmplă, acesta de bună-credinţă, s-a dus în UPU. Dar medicii de acolo nu l-au ascultat. Au spus că ei au conducerea operativă la DSU şi nu la manager. Managerul trebuie să le asigure lor consumabile, resurse, salarii, dar nu poate să-i tragă la răspundere dacă activitatea lor e proastă sau slabă", semnalează Vasile Barbu.

Potrivit reprezentantului pacienţilor, Ambulanţa şi UPU ar trebuie să revină în coordonarea Ministerului Sănătăţii şi să colaboreze cu celelalte structuri ale DSU în baza unor protocoale bine stabilite.