Repoziționarea forțelor ruse din Ucraina îi creează României un scenariu de coșmar. E un mare semn de întrebare: Unde e restul?!

Repoziționarea războiului Rusiei în sudul și în estul Ucrainei a stârnit îngrijorarea României, un aliat NATO de la Marea Neagră, care, pe data de 24 februarie, a văzut Rusia apropiindu-se la 20 de km. de coastele sale, în momentul când rușii au cucerit Insula Șerpilor, care aparținea Ucrainei, scrie revista americana Air Force magazine, in 7 aprilie 2022.

În prezent, avioane americane de tip F-16 sunt implicate în operațiunile NATO de supraveghere a spațiului aerian al României, iar, în februarie, Statele Unite au trimis două avioane de tip F-35 ca să ajute la descurajarea Rusiei. În ultimii ani, România a fost un aliat de nădejde al Americii, țara găzduind 800 de militari americani în bazele sale militare, inclusiv o misiune de supraveghere la baza aeriană din Fetești, în apropierea Deltei Dunării, o zonă de importanță straategică.
O serie de oficiali ai guvernului român, care au discutat la București cu jurnaliști de la Air Force Magazine, s-au declarat îngrijorați, ei temându-se că președintele rus Vladimir Putin vizează acum o strategie prin care zonele rusofone din Ucraina să ajungă sub controlul Moscovei.

Dintr-o perspectivă strategică, Rusia ar avea nevoie de o punte terestră spre Crimeea - dorință evidentă dată fiind bombardarea orașului Mariupol - ca să creeze o legătură cu Donbasul. Portul Odesa, de o importanță vitală, este rusofon și ar putea asigura legătura cu Transninistria, o regiune din Moldova aflată sub ocupație rusească. Asta ar face ca Rusia să fie legată direct de frontiera NATO a României, putând astfel aduce teritoriile ucrainene bogate în hidrocarburi și în minerale sub controlul rusesc.

Prezența trupelor americane la sol și în spațiul aerian a ajutat până acum la ținerea Rusiei la distanță. Dar România dorește mai multe trupe și o prezențăa americană permanentă. România continuă totodată să beneficieze de forța aeriană americană, consolidându-și totodată treptat propriile sale forțe aeriene.
Forțele aeriene de atac ale României includ 17 avioane de tip F-18 li un mic număr de lansatoare MiG-21 modernizate. Deși România a comandat 48 de avioane F-18 la mâna a doua până să ajungă să treacă la avioane de tip F-35, majoritatea avioanelor sale de tip F-16 încă nu i-au fost livrate. Piloții români vor totodată să fie mai bine instruiți înainte de a se lansa în misiuni ofensive.

În același timp, Forțele Aeriene ale SUA ajută și la acoperirea necesităților de apărare aeriană în colțul sud-estic al NATO. „N-or să se oprească", a declarat un oficial al guvernului romîn pentru Air Force Magazine, făcând referire la Rusia. „Sau opriți Rusia în Ucraina sau, dacă nu, o să luptați pe teritoriul NATO și al UE", a declarat oficialul, care a dorit să-și păstreze anonimatul dată fiind delicatețea subiectului. Oficialul a mai observat că Rusia nu a închis spațiul aerian ucrainean și nici nu a apelat la capacitățile sale elctronice de luptă. „E un mare semn de întrebare. Unde e restul?", a întrebat oficialul. Același oficial a mai sugerat posibilitatea ca Rusia să-și țină „în rezervă" armamentul cel mai sofisticat „pentru alte scopuri, pentru un alt proiect, pentru alte operațiuni, care ar urma să fie lansate ulterior".

În ultimele zile, România a depistat o serie de drone care se deplasau rapid prin spațiul său aerian, una prăbușindu-se în Croația, după ce survolase România și Ungaria. De multă vreme intimidat din cauza Rusiei, armamentul hibrid s-a înmulțit începând din 2014, după ce Rusia și-a anexat Crimeea și după ce, practic, ea și-a stabilit granița la doar circa 11 km. depărtare de țărmurile NATO. România este totodată înconjurată și de guverne proruse, Ungaria și Serbia, precum și de o Moldovă slabă și nealiniată. Deși Bulgaria, vecina sa de la sud, e și ea membră NATO, această țară are multe relații de investiții și energetice cu Rusia.
Oficialul român, dar și alte persoane care au discutat cu cei de la Air Force Magazine, spun că guvernul român privește Rusia în context istoric, ea dorind să-și recreeze imperiul său istoric și având o populație care dorește să se sacrifice pentru a păstra măreția Rusiei.

Oficialii au invocat totodată și puternica propagandă rusă, care și-a ținut o bună parte din populație în întuneric în privința adevăratelor pierderi suferite în Ucraina. În opinia unui oficial, consolidarea regiunilor rusofone din Ucraina ar putea începe astfel o rusificare a populației care ar dura ani buni. În ceea ce privește repoziționarea trupelor rusești din Ucraina, oficialii români nu cred că Putin se va mulțumi cu ocuparea estului Ucrainei sau cu transformarea Ucrainei într-un teritoriul închis. „Ei vor să înghită totul, așa că nu se vor opri", a spus el. „Va fi un război lung". Un oficial român din sectorul apărării a declarat pentru Air Force Magazine că țara dorește ca SUA să se implice pentru prima oară în supravegherea spațiului aerian al NATO.
„România așteaptă ca Forțele Aeriene ale SUA să supraveghze spațiul aerian al țării", a spus oficialul, care a dorit să-și păstreze anonimatul atunci când a fost întrebar dacă România dorește o prezența mai masivă a Forțelor Aeriene Americane.

În dimineața zilei de 24 februarie, atunci când Putin a invadat Ucraina, două avioane de tip F-35 au sosit în România venind de la Baza Aeriană Spangdahlem, din Germania, ele alăturându-se celor opt avioane F-16 din Fetești. Avioanele F-35 din cea de-a cincea generație nu se mai află în România, dar experții spun că ele ar fi de mare folos atât în privința respingerii, cât și în privința colectării informațiilor or, asta ar ajuta Ucraina să respingă înaintarea armatei ruse.

Oficialul guvernului român afirmă că țara, care investește deja 2% din PIB în apărare, este hotărâtă să cheltuiască chiar și 2,5% din PIB, gândindu-se chiar serios să cheltuiască și 3% pentru apărare dacă Rusia va continua să rămână o amenințare la adresa ei și la adresa securității NATO. O serie de investiții au fost făcute în infrastructura destinată trupelor americane și avioanelor din Fetești, Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu. Fondurile EDI ale UE au fost și ele investite în bazele aeriene și în infrastructura aflată la dispoziția americanilor. „Dacă rușii cuceresc Odesa, ei ne vor deveni vecini și pe plan terestru", a subliniat oficialul guvernului român. „Ei își iau o bucată, tot ce pot lua azi, dar se vor întoarce, pentru că vor toată 'turta'".