Prima Apocalipsă e cercetată științific: Atunci 99% dintre oamenii de pe planetă au murit

Noile cercetări scot la iveală un moment de cotitură, critic, în istoria umanității. Timp de aproape 117.000 de ani, specia umană a fost pe punctul de a dispărea complet. Conform specialiștilor, a fost prima apocalipsă a umanității, soldată cu moartea a 99% dintre membrii speciei.

Astăzi, specia umană domină Terra, cu peste 8 miliarde de indivizi. Este atât de numeroasă și intruzivă încât a distrus habitate și a modificat pentru totdeauna spațiul geografic. A îmblânzit animale, a săpat munții și a modificat cursul fluviilor. Lucrurile au stat diferit însă, la un moment dat, în evoluția umanității.

Specialiștii arată prin noile studii că omenirea s-a aflat în pragul extincției și doar norocul sau poate o capacitate de adaptabilitate ieșită din comun a speciei homo, a făcut ca omul să mai trăiască, astăzi, pe fața Pământului.

O echipă de cercetători chinezi și italieni care au studiat genomenul de la mii de hominizi aflați pe scara evoluției de-a lungul paleoliticului, au ajuns la o concluzie tulburătoare, publicată în revista de specialitate „Science".

Mai precis echipa din care fac parte și cercetători precum Giorgio Manzi, de la Departamentul de Biologie Enviromentală a Universității din Roma sau Yi-Hsuan Pan specialist genetică la Universitatea din Shanghai, au precizat că acum aproximativ 900.000 de ani în urmă, omenirea a fost la un singur pas de dispariție totală. Conform studiului publicat, aproximativ 99% dintre indivizi aflați pe Terra au dispărut.

„Rezultatele cercetărilor au arătat că strămoșii omului au trecut printr-o scădere severă a numărului populației cu doar 1280 indivizi rămași în intervalul de timp 930.000 și 813.000 ani în urmă. Această scădere severă a populației a durat 117.000 de ani și a adus omenirea în pragul extincției", precizează autorii studiului.

Pe scurt, conform cercetărilor, într-un timp relativ scurt, s-a produs o adevărată apocalipsă a umanității, populația scăzând dramatic de la 100.000 de indivizi la numai aproximativ 1.000 de indivizi.

La această concluzie s-a ajuns după studiul genetic intens al rămășițelor a peste 3.100 de indivizi din populații africane și non-africane. De altfel această perioadă 930.00-813.000 ani în urmă coincide, spun specialiștii, și din punct de vedere arheologic cu o sărăcie evidentă sau chiar în multe zone, cu o lipsă totală de vestigii care să arate activitatea umană, fie că era vorba despre vetre, unelte sau resturi osteologice.

Pe scurt, cei 1.280 de indivizi trăiau cel mai probabil în comunități retrase, împrăștiate pe o suprafață uriașă, fără niciun fel de contact. În aceea perioadă tipul uman existent era „homo antecessor" adică cel care făcuse legătura probabil între homo erectus și „homo sapiens sapiens". (N.R.: adică omul de astăzi).

Acești indivizi semănau foarte bine cu oamenii de astăzi și sunt considerați strămoșii noștri direcți. Ei, se pare, sunt cei care au dus greul acestei perioade de cotitură în istoria omenirii. Faptul că ei au supraviețuit a făcut ca omenirea de astăzi să existe.

Cercetătorii au încercat să găsească și o explicație privind extincția speciei umane. Una dintre acestea o reprezintă schimbările climatice. Acum 900.000 de ani, humanoizii se aflau pe trei continente și se înmulțiseră într-o perioadă lungă de prosperitate. Africa era leagănul umanității și de acolo, încă din timpul lui „Homo Erectus", au migrat către Asia și Europa.

Studiile întreprinse, în special, de cercetătorii chinezi Yi-Hsuan Pan și Haipeng Li, arată că cel mai probabil omenirea a ajuns în pragul extincției din cauza schimbărilor climatice. Mai precis este vorba despre o perioadă lungă de glaciațiune, cu temperaturi foarte scăzute și o secetă masivă, la nivel global.

În aceea perioadă hominizii erau vânători-culegători și propriu-zis, dependenți de vânatul tot mai puțin și de vegetația tot mai săracă. Supraviețuirea devenise extrem de dificilă iar multe comunități au fost efectiv decimate. De altfel, în Spania, acolo unde au fost găsite și fosile ale lui „Homo Antecessor" s-au descoperit și urme de canibalism.

Probabil este surprinsă această apocalipsă a umanității, cu comunității rămase fără hrană în care indivizii ajung să mănânce cadavrele și mai apoi între ei pentru a supraviețui. Se presupune că singurele comunități care au supraviețuit sunt cele din afara zonele glaciare, cel mai probabil din zona Ecuatorului.

De altfel, homo sapiens a apărut tot în Africa, acum 300.000 de ani în urmă. Un mare mister este modul în care hominizii rămași au reușit să supraviețuiască extincției.

„Aceste descoperiri deschid noi orizonturi în cercetarea evoluției umane pentru că ridică câteva semne de întrebare, precum locul în care indivizii rămași au supraviețuit dar și cum au reușit să depășească schimbările climatice catastrofale", precizează Yi-Hsuan Pan pentru "China Daily".

De-a lungul istoriei umanității au mai loc extincții de populații, precum cel al „Omului de Neanderthal", dar niciodată la o asemenea magnitudine. Omenirea a fost la un singur pas de dispariție. Doar rezistența misterioasă a unor mici avanposturi umane, probabil cu doar câteva zeci sau sute de indivizi fiecare a salvat specia umană.

Undeva acum 830.000 de ani în urmă, îmblânzirea climei a făcut ca omenirea să iasă din impas, arată aceleași studii. Comunitățile umane, cu multă hrană la dispoziției și o climă mai blândă s-au înmulțit.

Propriu-zis au repopulat Europa și zone întregi din Asia, acolo unde, anterior dispărute aproape orice fel de comunitate umană în acel interval de 117.000 de ani. Aceea perioadă de extincție brutală a avut însă și avantajele sale.

Mai precis a dus la o selecție naturală extrem de brutală, supraviețuind doar indivizii cei mai puternici din punct de vedere genetic. În plus, spun autorii studiului, arată că în această perioadă foarte dură, creierul uman a evoluat mult, hominizii devenind mult mai inteligenți.

Provocările climatice i-au obligat pe hominizii rămași să devină mai inventivi și mai adaptabili. Practic, această perioadă de extincție a pregătit drumul genetic al apariției lui homo sapiens și totodată i-a ajutat pe hominizi să devină atât de adaptabili încât să fie capabili de supraviețuire în orice condiții climatice. Drept dovadă, toate speciile de hominizi au dispărut, mai puțin Homo Sapiens. erca să învățăm, să încercăm să progresăm.