Nenorociții de la guvernare sustin mafia benzinarilor: Barilul a ajuns mai mic decât în mai 2020 dar carburanții s-au ieftinit doar cu 20%. Șpaga e invers proportionala cu ieftinirea!

Preţul petrolului a scăzut brusc, ajungând de la 120 de dolari per baril sub 92 de dolari per baril în cazul cotaţiei Brent. În România, preţul benzinei la pompă s-a redus cu aproape 5% (4,87%) în perioada cuprinsă între 25 iulie şi 8 august. Guvernanții nu intervin „i lasă mafia benzinarilor sa jefuiască românii, semn ca șpaga institutionalizata e invers proportionala cu ieftinirea.

Preţul petrolului a scăzut brusc, ajungând de la 120 de dolari per baril sub 92 de dolari per baril în cazul cotaţiei Brent. Indicele manufacturier Empire State din SUA a atins cel mai scăzut nivel din mai 2020. Traderii şi administratorii de fonduri au părăsit piaţa petrolului în ultimele luni, scăzând activitatea la minimul ultimilor şapte ani, pe fondul celei mai mari crize energetice globale din ultimele decenii, deoarece investitorii nu mai sunt dispuşi să „suporte" volatilitatea persistent ridicată.

În România, preţul benzinei la pompă s-a redus cu aproape 5% (4,87%) în perioada cuprinsă între 25 iulie şi 8 august. Tendinţa de scădere a preţului barilului de petrol se resimte şi asupra consumatorului final, dar există un decalaj de timp. Volatilitatea ridicată a pieţei creează multă confuzie şi pentru companiile ce realizează prognoze, intervalul de variaţie fiind unul extrem de amplu şi ajungând la aproape 40 de dolari. În ultimele săptămâni, preţul petrolului a scăzut brusc, reducându-se de la peste 120 de dolari pe baril la un nivel sub 92 de dolari per baril în cazul cotaţiei Brent.

În prezent, preţul pierde puţin teren, retrăgându-se către zona de 96 de dolari per baril, după ce aseară a atins un maxim local de 97,40 de dolari per baril. Preţurile cotaţiilor WTI şi Brent s-au depreciat la începutul săptămânii, după ce traderii au digerat datele economice pesimiste din SUA şi China. În Asia, producţia industrială şi datele privind vânzările de retail din China pentru iulie au ratat aşteptările analiştilor. Banca Populară Chineză (PBOC) a redus facilitatea de creditare pe termen mediu cu 10 puncte de bază, semnalând o nouă intenţie de a susţine creşterea economică.

Cu toate acestea, mişcarea nu a reuşit să atenueze temerile legate de recesiune în rândul traderilor de mărfuri. În plus, sentimentul negativ a fost alimentat de scăderea neaşteptată şi puternică a indicelui manufacturier Empire State din SUA, care a atins cel mai scăzut nivel din mai 2020. Preţurile petrolului au resimţit o presiune suplimentară după apariţia ştirilor conform cărora Iranul a răspuns la proiectul final al UE, pentru a restabili acordul nuclear din 2015. Anterior, Hossein Amir-Abdollahian, ministrul de Externe al Iranului, a declarat că un acord este posibil, dat fiind că cererile SUA sunt „realiste". Deşi rămân obstacole, Statele Unite şi Iran sunt cu un pas mai aproape de atingerea unui acord, care ar putea duce la revenirea petrolului iranian pe piaţa globală în câteva luni.

Iranul ar putea să majoreze aprovizionarea globală cu peste 2 milioane de barili pe zi, deşi probabil că ar fi nevoie de timp pentru ca producţia să ajungă la aceste niveluri. Totuşi, chiar dacă s-ar semna un nou acord, ar dura ceva timp până când sancţiunile ar putea fi complet ridicate. Când s-a ajuns la acordul din 2015, a durat aproximativ jumătate de an pentru ca restricţiile să fie anulate. Producţia de petrol a Iranului a crescut apoi cu aproximativ 700.000 de barili pe zi, în prima jumătate a anului 2016.

Traderii şi administratorii de fonduri au părăsit piaţa petrolului în ultimele luni, scăzând activitatea la minimul ultimilor şapte ani, pe fondul celei mai mari crize energetice globale din ultimele decenii, deoarece investitorii nu mai sunt dispuşi să „suporte" volatilitatea persistent ridicată. Ieşirea participanţilor, în special a fondurilor speculative şi a speculatorilor, a făcut ca fluctuaţiile zilnice ale preţurilor să fie mult mai mari decât în anii precedenţi. Acest lucru a făcut mai dificil pentru companii să se protejeze (prin metode de hedging) în faţa achiziţiilor fizice de petrol.

Volatilitatea a afectat companiile care au nevoie de stabilitatea pieţei energetice pentru operaţiunile lor, precum companiile de petrol şi gaze, dar şi industria de producţie şi industria alimentară şi a băuturilor. Contractele futures pe ţiţeiul Brent variază amplu în fiecare zi. În perioada cuprinsă între invazia Ucrainei, din 24 februarie, şi 15 august, intervalul zilnic dintre maximele şi minimele unei sesiuni pentru cotaţia Brent a fost în medie de 5,64 dolari. Pentru aceeaşi perioadă a anului trecut, media a fost de 1,99 dolari, conform unei analize a Reuters.

Multe tipuri diferite de investitori, inclusiv bănci, fonduri şi producători, au părăsit piaţa pe fondul instabilităţii. În unele zile piaţa creşte ca urmare a apariţiei unor informaţii despre ameninţări la adresa ofertei, în timp ce în alte zile perspectivele economice tulbure determină corecţii la fel de ample. Potrivit datelor JP Morgan, interesul general deschis pentru piaţa futures a scăzut cu aproape 20% de la începutul conflictului din Ucraina. Astfel, interesul deschis pentru contractele futures ale cotaţiei Brent a fost la începutul lunii august la 1,802 milioane de contracte, cel mai scăzut nivel din iulie 2015.

Piaţa este alimentată în primul rând de speculatori, adepţi ai tendinţelor şi fonduri axate pe aspectele macroeconomice care caută să se protejeze în faţa încetinirii economice care se prefaţează. JP Morgan a afirmat că din cauza participării în scădere pe piaţă, preţurile petrolului oscilează cu aproximativ 25 de dolari pe baril pentru fiecare variaţie de 1 milion de barili pe zi (bpd) a ofertei sau cererii. Acest nivel este mult mai ridicat faţă de pragul de 15 dolari, care era observat înainte de conflictul din Ucraina.

Această accentuare a volatilităţii creează teamă în rândul investitorilor. În ceea ce priveşte oferta, stocurile de ţiţei din Statele Unite au scăzut cu 21,8 milioane de barili, până la 915,8 milioane de barili în iunie, atingând cel mai scăzut nivel din 2004, conform celor mai recente date ale Joint Organizations Data Initiative (JODI). Nivelurile scăzute ale stocurilor de ţiţei din Statele Unite în iunie au coincis cu cea mai recentă creştere a preţurilor petrolului din primele zile ale lunii, când UE a anunţat un embargo asupra importurilor de ţiţei şi produse petroliere ruseşti transportate pe mare, care urmează să intre în vigoare la începutul anului 2023.

În a doua săptămână a lunii iunie, preţurile la benzină din SUA au crescut pentru a depăşi media naţională de 5 dolari per galon, un nivel record. Pragul de 5 dolari era aşteptat de câteva săptămâni, având în vedere creşterea preţurilor internaţionale la ţiţei, capacitatea restrânsă de rafinare din Statele Unite, cererea robustă în ciuda preţurilor record şi stocurile la minime multianuale din SUA. După jumătatea lunii iunie, însă, temerile de pe pieţele globale cu privire la o recesiune în multe state au dus la o secvenţă de scăderi puternice pe piaţa petrolului, preţurile coborând sub 100 de dolari pe baril.

Ca urmare a scăderii preţurilor internaţionale la ţiţei, preţul mediu al benzinei din SUA a coborât la începutul lunii august sub 4 dolari per galon pentru prima dată de la începutul lunii martie, pe măsură ce oferta a crescut şi îngrijorările legate de economie s-au accentuat. În România, preţul benzinei la pompă s-a redus cu aproape 5% (4,87%) în perioada cuprinsă între 25 iulie şi 8 august, sugerând că tendinţa de scădere a preţului barilului de petrol se resimte şi asupra consumatorului final, dar există un decalaj de timp. Volumul rafinăriilor din China a scăzut la cea mai redusă rată zilnică din martie 2020, la 12,53 milioane de barili pe zi (bpd), în scădere cu aproape 1 milion de barili pe zi (bpd), surprinzând mulţi participanţi de pe piaţa petrolieră, care se aşteptau la o redresare puternică după ridicarea restricţiilor.

Totuşi, extinderea perioadei de mentenanţă ar putea să fie o cauză. Potrivit celui mai recent raport lunar al pieţei petrolului al OPEC, cererea de petrol va înregistra anul acesta o creştere cu 3,1 milioane de barili pe zi (bpd), deşi prognoza pentru a doua jumătate a anului a fost revizuită în jos, din cauza „aşteptărilor privind o reapariţie a restricţiilor pandemice şi a incertitudinilor geopolitice continue". Incertitudinile geopolitice se referă preponderent la războiul din Ucraina. Cea mai mare parte din statele OPEC nu reuşesc nici în prezent să respecte obiectivele de producţie. Organizaţia a stabilit că va majora producţia cu peste 600.000 bpd în iulie şi august, faţă de aproximativ 420.000 bpd anunţaţi iniţial.

Cu toate acestea, nu au reuşit să atingă această ţintă în iulie şi este probabil să dezamăgească din nou în această lună. În plus, OPEC+ a stabilit la ultima întâlnire de la începutul acestei luni să adauge un plus de 100.000 bpd la producţia totală. Această ultimă revizuire descendentă a cererii a fost a treia pe care instituţia a anunţat-o din aprilie. Între timp, Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) pare să fi realizat că efectul sancţiunilor occidentale asupra producţiei şi exporturilor de petrol din Rusia a fost mult mai puţin sever decât se temea. Şi acest lucru pregăteşte scena pentru o piaţă a petrolului care este mai bine aprovizionată decât s-ar fi aşteptat mulţi în urmă cu doar câteva luni. Desigur, nu trebuie să ignorăm distrugerea cererii din cauza preţurilor ridicate, ca factor în declinul general al cererii de petrol. Cu toate acestea, distrugerea cererii este compensată de o creştere a tranziţiei dinspre consumul de gaz la petrol, în special în Europa, pe măsură ce utilităţile şi guvernele se confruntă cu preţurile record la gazele naturale.

Există semne de încetinire a creşterii economice, care ar putea afecta cererea de petrol. Dar participanţii şi analiştii de pe piaţa petrolului întâmpină dificultăţi în a estima cât de mult ar putea fi afectată cererea, într-o recesiune care nu se va asemăna cu criza din 2008/2009. Factorii „bearish" (atitudinea negativă a investitorilor) domină sentimentul actual al pieţei, dar unii analişti spun că este posibil ca traderii să fi inclus deja prea mult în preţ teama de recesiune. În timp ce unii analişti spun că petrolul se îndreaptă şi mai jos în contextul recesiunii tot mai probabile, alţii susţin că această recesiune ar putea fi diferită şi să nu conducă la o scădere reală a cererii de petrol în termeni anuali. Volatilitatea ridicată a pieţei creează multă confuzie şi pentru companiile ce realizează prognoze, intervalul de variaţie fiind unul extrem de amplu şi ajungând la aproape 40 de dolari.

Preţurile globale ale petrolului sunt aşteptate să scadă la aproape 70 de dolari pe baril până la sfârşitul anului 2024, a declarat Moody's Analytics într-un raport recent privind regiunea Asia Pacific. Pe de altă parte, Goldman Sachs şi-a revizuit în scădere prognoza privind preţul Brent pentru acest trimestru la 110 dolari pe baril, în scădere faţă de o previziune anterioară de 140 dolari pe baril, dar consideră în continuare că argumentele pentru preţuri mai mari ale petrolului rămân puternice. Pentru Barclays, rezerva solidă de petrol din Rusia şi un surplus de ofertă aşteptat pe piaţă au determinat banca să reducă estimările privind preţul petrolului Brent la 103 dolari per baril pentru anul acesta şi anul viitor. Banca a ajustat în scădere prognozele de la 111 dolari pe baril.

Pe de altă parte, semnalele optimiste iminente includ sezonul uraganelor din Statele Unite din august şi septembrie, unde furtunile severe şi uraganele ar putea forţa închiderea platformelor de producţie din Golful Mexic sau închiderea preventivă a rafinăriilor de pe coasta Golfului. Un alt factor optimist până la sfârşitul anului ar putea apărea de la încheierea perioadei de eliberări a Rezervelor Strategice de Petrol din SUA, care este aşteptată în prezent să se încheie în octombrie. În acelaşi timp, producătorii de petrol din SUA nu cresc prea mult producţia, nici măcar la niveluri de preţ de peste 100 de dolari per baril, din cauza constrângerilor lanţului de aprovizionare şi a costurilor în creştere.

Efectul deplin al interdicţiei UE asupra importurilor de petrol rusesc pe mare, care se aşteaptă să intre în vigoare la sfârşitul anului, este, de asemenea, dificil de estimat. Mişcarea pe termen scurt a preţului petrolului va fi condusă de imaginea economică, inflaţie şi creşterea ratei dobânzii, dar unii factori optimişti ar putea înclina sentimentul înapoi la creşterea preţurilor. Printre acestea se numără o capacitate de rezervă globală foarte scăzută, incapacitatea OPEC+ de a majora producţia la niveluri mai ridicate decât în prezent şi elementul necunoscut reprezentat de situaţia cu Rusia. În următoarele luni, va deveni mai clar cum ar putea fi afectată aprovizionarea de petrol rusesc către pieţe şi dacă Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, va înceta să mai vândă petrol acelor ţări care se alătură iniţiativei de plafonare a preţului petrolului rusesc. Limita de preţ propusă include asigurarea şi alte servicii pentru transportul de petrol al Rusiei, dar Moscova a spus deja că nu îşi va exporta petrolul dacă plafonul de preţ este stabilit sub costul său de producţie.