Cercetare medicală: Hipertensiunea arterială se poate trata și cu probiotice

Oamenii de știință de la Universitatea din Toledo din Statele Unite au făcut o descoperire interesantă: au dovedit că anumite bacterii, care sunt utilizate în fermentarea produselor lactate și care trăiesc în mod obișnuit în intestinul nostru, pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale.

Acest studiu revoluționar ar putea schimba modul în care este abordată hipertensiunea, o boală care afectează circa patru din zece adulți la nivel global.

Hipertensiunea arterială (HTA) este o problemă comună de sănătate, care, dacă nu este ținută sub control, reprezintă un factor de risc major pentru alte afecțiuni grave, cum ar fi: boli de inimă, accident vascular cerebral și probleme renale. Din păcate, mulți oameni cu hipertensiune arterială se luptă să o gestioneze, testând mai multe tratamente până găsesc medicamentul și doza potrivite pentru ei.

Deși un tărâm total necunoscut până acum câteva decenii, în ultimii ani microbiomul intestinal - adică totalitatea microorganismelor care colonizează tractul gastrointestinal -, a captat tot mai mult interesul oamenilor de știință, care au explorat modul în care acestea ar putea afecta sănătatea.

Printre aceste microorganisme se află și bacterii bune (probiotice), care au roluri bine definite în menținerea sănătății, iar dr. Bina Joe, un expert de frunte în cercetarea hipertensiunii de la Universitatea din Toledo, a vrut să afle dacă ar putea folosi aceste bacterii intestinale pentru a ajuta persoanele cu hipertensiune arterială.

Studiile recente au sugerat că probioticele pot oferi un efect protector, dar cercetătorii nu au înțeles până acum mecanismul prin care modelarea microbiomului intestinal (sau flora intestinală, așa cum mai este cunoscută) poate regla tensiunea arterială.

În studiul publicat recent în revista Pharmacological Research, echipa de cercetători condusă de dr. Bina Joe, pionier în studierea legăturii dintre bacteriile care trăiesc în intestin și reglarea tensiunii arteriale, a demonstrat că se poate.

„Întrebarea pe care ne-o punem întotdeauna este: putem exploata microbiota pentru a ne ajuta sănătatea, pentru care tensiunea arterială optimă este un semn cardinal? Până acum, am spus pur și simplu că modificările microbiotei joacă un rol în creșterea tensiunii arteriale sau a hipertensiunii. (...) Este pentru prima dată când am arătat că într-adevăr putem face acest lucru. Este o dovadă de principiu că puteți utiliza microbiota pentru a face produse care vă îmbunătățesc măsurabil sănătatea", a spus dr. Joe.

Concret, echipa de cercetători s-a concentrat pe un anumit tip de bacterii intestinale bune numite Lactobacillus paracasei.

O specie de bacterii lactice, cu proprietăți probiotice, Lactobacillus paracasei este utilizată în mod obișnuit în fermentarea produselor lactate (iaurt, chefir etc.) și în suplimentele alimentare probiotice.

Cercetătorii au modificat genetic această bacterie pentru a produce o proteină numită ACE2, la șobolanii predispuși la hipertensiune arterială și care nu pot produce în mod natural ACE2.

Potrivit specialiștilor, ACE2 este o proteină care poate scădea tensiunea arterială prin controlul unui sistem din corpul nostru numit sistemul renină-angiotensină, care influențează tensiunea arterială prin îngustarea vaselor de sânge. Este important să reamintim, de asemenea, că ACE2 a atras un interes considerabil în ultimii patru ani, ca urmare a rolului său de receptor-cheie pentru virusul care provoacă COVID-19.

Pe scurt, prin hrănirea șobolanilor cu bacteria Lactobacillus paracasei ca probiotic, cercetătorii au reușit să introducă ACE2 în intestinele lor, ceea ce a redus în mod specific angiotensina II intestinală și, la rândul său, le-a scăzut tensiunea arterială.

Reducerea tensiunii arteriale a fost observată în principal la șobolanii femele, iar cercetătorii încă încearcă să-și dea seama de ce a apărut această diferență de gen. O teorie este legată de faptul că femelele au două copii funcționale ale ACE2, pe care masculii nu le au.

Chiar și cu rezultatele diferite între șobolanii masculi și femele, dr. Joe a spus că este încântată de această descoperire, deoarece reprezintă o piatră de temelie importantă pentru punerea în practică a utilizării bacteriilor intestinale pentru a trata hipertensiunea arterială. Acest lucru ar putea fi un progres semnificativ, oferind o alternativă la medicamentele tradiționale.

Mai mult, autoarea principală a cercetării crede că această abordare ar putea fi aplicată și altor boli. Spre exemplu, ar putea fi posibilă utilizarea bacteriilor pentru a ajuta la controlul zahărului din sânge la persoanele cu diabet zaharat.

Un alt studiu, publicat în mSystems, adaugă două tulpini noi la lista potențialelor probiotice antihipertensive.

În experimentele pe șoareci hipertensivi, tratamentul cu două probiotice, Bifidobacterium lactis și Lactobacillus rhamnosus, a readus tensiunea arterială la niveluri normale.

„Dovezile acumulate susțin un efect antihipertensiv al probioticelor și alimentelor fermentate probiotice atât în experimentele in vitro (într-un mediu controlat în afara unui organism viu, de exemplu, într-o eprubetă - n.r.), cât și in vivo (experimentele realizate într-un organ sau pe un țesut al unui organism viu - n.r.)", a declarat biologul Jun Li, de la Universitatea din Hong Kong, conform Societății Americane de Microbiologie.

„Probioticele prezintă o cale promițătoare în medicina preventivă", este de părere și microbiologul Zhihong Sun, unul dintre autorii acestui studiu, deoarece au potențial în reglarea hipertensiunii arteriale „și remodelarea abordării noastre față de sănătatea cardiovasculară".

Se estimează că 40% din populația adultă globală are hipertensiune arterială. În România, prevalența hipertensiunii arteriale a fost estimată la aproximativ 45% ca procent general din populația adultă, fiind mai mare la bărbați (50% sau chiar peste) comparativ cu femeile. De asemenea, este mai mare în mediul rural, comparativ cu mediul urban. Important este și faptul că un procent foarte mare (20%) din pacienții hipertensivi nu știu că au această boală, astfel că doar o parte (75%) din pacienții hipertensivi urmează tratament, iar pentru și mai puțini tratamentul își atinge scopul, păstrând valorile tensiunii în limitele normale.