În ce situație poate Călin Georgescu sa scoată România din UE și NATO. Scenariul unui profesor emerit de drept constituțional

Postat la: 02.12.2024 | Scris de: ZIUA NEWS

Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar la Universitatea București, explică, pentru Adevărul, cât de real e riscul ca România să părăsească UE și NATO.

"Ratificarea tratatelor cu UE si NATO se face printr-o procedură specială, cu votul a două treimi din membrii Parlamentului României, într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Pe cale de consecință, denunțarea tratatelor tot așa se face. În ipoteza că două treimi dintre parlamentarii României ar vota astfel și că în control preventiv CCR, sesizată, ar achiesa, e posibil. Într-o astfel de ipoteză, din fericire puțin probabilă, orice e posibil. Presupunând că într-adevăr acesta este obiectivul lui Georgescu, dar de cealaltă parte am fi un parlament dominat de partidele pro-occidentale, ce posibilități ar mai avea? Președintele nu are astfel de atribuții.", explică Bogdan Iancu.

Referitor la o revizuire a Constitutiei, profesorul Iancu afirmă: "Dreptul, deci cu atât mai mult dreptul constituțional, are limite de context. Constituția României este rigidă, greu de revizuit. O revizuire presupune două treimi în ambele camere, eventual trei pătrimi în ședință comună și referendum, plus controlul efectuat de CCR asupra propunerii și respectiv legii." Din acest motiv, daca România ar urma sa treaca la republica parlamentara (cand parlamentul alege presedintele si nu poporul), ar trebui mai intai schimbata Constitutia, dupa ce propunerea de revizuire ar trebui sa treaca prin parlament cu votul a doua treimi in ambele camere.

Bogdan Iancu este conferențiar universitar, Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Deține o licență în drept, la Universitatea „Al. I. Cuza" Iași (1996), un masterat în drept constituțional comparat (1997, CEU) și un doctorat în drept, cu specializarea drept constituțional comparat (2006, summa cum laude, la Universitatea Central Europeană, echivalat în România în 2007). A efectuat stagii de cercetare la facultățile de drept ale Universității din Toronto (2000), Universității Yale (2001), Universității McGill (2002-2004). A fost lector asociat între 2002-2004 la McGill și Université de Montréal, predând cursuri de teoria generală a dreptului și drept constituțional american. Bursier al Fundației Alexander von Humboldt la Zentrum für Europäische Rechtspolitik, Facultatea de drept, Universitatea din Bremen și la Facultatea de drept, Humboldt Universität zu Berlin (2008-2010) și la Institutul Max Planck de Drept Public International si Comparat (2021). Are numeroase publicații pe teme de drept constituțional românesc și comparat în țară (la editurile Hamangiu, Universul Juridic, Polirom, Humanitas) și în străinătate (la editurile Eleven International Publishing, Springer, T.M.C. Asser, Routledge, Vittorio Klostermann, Hart Publishing, Oxford University Press, Cambridge University Press).