Europa, divizată în privința războiului din Ucraina: cine susține Kievul, cine vrea pace cu orice preț
Postat la: 16.06.2022 | Scris de: ZIUA NEWS
Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) a publicat miercuri rezultatele unui sondaj care arată că unele dintre națiunile europene, deși își declamă sprijinul pentru Ucraina, sunt pentru parafarea unei păci cu Rusia chiar și în defavoarea Kievului.
România a fost una din cele zece țări unde s-a desfășurat studiul.Sondajul ECFR, desfășurat la mijlocul lunii mai în zece state europene - nouă țări membre ale UE (Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania şi Suedia), plus Marea Britanie - a dezvăluit că, deşi Ucraina continuă să se bucure de susţinere, preocupările europene s-au mutat de la evenimentele de pe câmpul de luptă la impactul pe scară largă al conflictului: creșterea inflației, explozia preţurilor la energie şi criza alimentară.
Rezultatele sondajului relevă și o diferență tot mai mare între pozițiile declarate ale guvernelor europene și starea de spirit a publicului din țările lor.
Marele clivaj care se profilează este între cei care doresc să se pună capăt războiului cât mai repede posibil - și cu orice preț pentru Ucraina - și cei care vor să continue lupta până când Rusia va fi învinsă.
Consens în privința agresorului
Europenii nu sunt divizați în ceea ce privește pe cine să dea vina pentru război - trei sferturi știu și spun că Rusia este responsabilă pentru conflict. Nici în legătură cu cine reprezintă principalul obstacol în calea păcii - două treimi indică Rusia. Singura excepție este Italia, unde opiniile cetățenilor sunt strâns echilibrate în ceea ce privește faptul că Ucraina și Occidentul reprezintă cel mai mare obstacol în încheierea unei păci.
Răspunsurile cetățenilor din cele 10 țări participante la sondaj la întrebarea: Cine e devină pentru războiul din Ucraina? Cu roșu, Rusia, cu albastru, Ucraina
Răspunsurile cetățenilor din cele 10 țări participante la sondaj la întrebarea: Ce țară reprezintă cel mai mare obstacol în cale obținerii păcii între Rusia și Ucraina? Cu roșu, Rusia, cu albastru, Ucraina, Uniunea Europeană sau SUA
În general, europenii nu ezită de ce parte se află: ei doresc ca Ucraina să învingă. Și sunt gata să o ajute să se apere.
Mai mult, noul sondaj al ECFR arată că majoritatea europenilor sunt gata să dea dovadă de solidaritate cu Ucraina, sub forma acordării de asistență economică, a trimiterii de arme, a susținerii aderării la UE și a acceptării de refugiați.
În același timp, ei susțin măsuri dure împotriva Rusiei, inclusiv aplicarea de sancțiuni economice, încetarea importurilor de combustibili fosili și desfășurarea de trupe în Europa de Est (dar nu în Ucraina).
Dar, deși acuză Rusia pentru război și speră într-o victorie ucraineană, statele și societățile europene sunt împărțite în ceea ce privește modul în care văd sfârșitul războiului.
Pace vs dreptate
Teoretic, toate guvernele europene sunt de acord că este exclusiv de competența ucrainenilor să decidă când să oprească războiul și să convină asupra formei păcii. Dar în sondaj apar diviziuni clare atunci când cetățenii sunt puși să aleagă dacă Europa ar trebui să încerce să pună capăt războiului cât mai curând posibil - chiar dacă aceasta înseamnă ca Ucraina să facă concesii - sau dacă obiectivul cel mai important este pedepsirea Rusiei pentru agresiunea sa și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei - chiar dacă un astfel de drum duce la un conflict prelungit și la mai multă suferință umană.
Aceste rezultate îi plasează pe europeni în două grupuri opuse: o tabără a păcii și o tabără a dreptății. Susținătorii taberei Păcii vor pace acum, chiar dacă asta înseamnă ca Ucraina să cedeze din teritorii. Tabăra Dreptății consideră că numai o înfrângere clară a Rusiei poate aduce pacea.
În cele zece țări analizate, o treime (35%) dintre respondenți se află în tabăra Păcii și o cincime (22%) aparțin taberei Dreptății. O altă cincime (20%) refuză să aleagă între Pace sau Justiție, dar susține totuși în mare măsură acțiunile UE ca răspuns la războiul Rusiei din Ucraina. Membrii acestui grup oscilant împărtășesc sentimentele antirusești ale taberei Dreptății, dar sunt, de asemenea, îngrijorați de o escaladare a conflictului - ca și cei din tabăra Pace. În lunile următoare, presiunea va crește asupra acestui al treilea grup pentru a se poziționa. Opiniile lor - și voturile lor - ar putea fi cruciale pentru a determina următorii pași ai Europei, se arată în concluziile studiului.
Tabăra Păcii este susţinută cel mai mult de italieni, 52% dintre aceştia alegând această opţiune, în timp ce respondenţii polonezi sunt cei care susţin cel mai mult tabăra Dreptăţii, 41% dintre ei prioritizând pedepsirea Rusiei şi restaurarea integrităţii teritoriale a Ucrainei.
În ciuda graniţei terestre cu Ucraina, opinia predominantă printre români este că ar trebui obţinută pacea cât mai repede posibil, chiar dacă asta ar duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina. 42% se aliniază cu tabăra Păcii în România.
Polonia este singura ţară participantă la sondaj în care cea mai populară opinie este că pedepsirea Rusiei pentru agresiunea sa ar trebui să fie o prioritate imediată.
Cum se împart cetățenii din cele 10 țări participante la sondaj în privința încetării războiului. Tabăra Păcii (cu verde) vrea parafarea păci cu orice preț, cea a Dreptății (cu mov) susține că lupta trebuie să continue până ce Rusia va fi învinsă. Cu galben, nehotărâții, cu gri - cei care nu au răspuns
Polonia și România, la poluri opuse
Studiul ECFR arată diferențe semnificative între Polonia și România, deși ambele state au graniță cu Ucraina, găzduiesc un număr mare de refugiați și, din punct de vedere istoric, sunt suspicioase și ostile față de Rusia.
Chiar dacă guvernele de la Varșovia și București se numără printre principalii susținători ai Kievului, cetățenii Poloniei și României manifestă atitudini foarte diferite față de război. 83% dintre polonezi acuză Rusia pentru conflict; în România, doar 58% o fac. 74% dintre polonezi consideră Rusia ca fiind cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce în România, doar 42%.
De asemenea, cele două țări se află la poluri opuse în ceea ce privește preferința lor pentru pace sau dreptate. Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Dreptății prevalează în mod clar asupra taberei Păcii (41% vs 16%). În schimb, România - alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania - prezintă o preferință clară pentru Pace în detrimentul Dreptății (42% vs 23%).
În Polonia, 77% dintre cetățeni doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia, în timp ce în România, doar 45% doresc acest lucru.
74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi - spre deosebire de doar 39% în România - doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Iar 73% dintre polonezi - față de doar 40% dintre români - susțin încetarea tuturor contactelor culturale cu Rusia.
45 dintre respondenții din România sunt pentru întreruperea tuturor legăturilor economice cu Rusia, 40% pentru întreruperea celor culturale și 39% pentru întreruperea celor diplomatice
Polonezii și românii diferă și în ceea ce privește puterea solidarității pe care o simt față de Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi - și numai 54% dintre români - susțin acordarea unui ajutor economic mai mare Ucrainei.
71% dintre polonezi sunt de acord ca țara lor să primească un număr mai mare de refugiați din Ucraina, în România, doar 64% susțin această măsură, plasând țara noastră la coada celor 10 state care au luat parte la sondaj.
Ce cred cetățenii celor 10 state participante la sondaj în privința primirii de refugiați din Ucraina
În ceea ce privește problema trimiterii de arme suplimentare în Ucraina, 78% din Polonia sunt în favoarea acestei măsuri, față de doar 46% în România.
Cele două țări diferă cel mai puternic în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune prevalează asupra opoziției față de ea, cu 46% vs 30%; românii se opun trimiterii de trupe, cu 44% vs 26%.
Unde sunt apropiate ca procente România și Polonia: părerea oamenilor că guvernele țărilor lor se concentrează mai mult pe războiul din Ucraina decât pe problemele propriilor cetățeni.
58% dintre românii care au participat la sondaj cred că guvernul de la București acordă prea multă atenție războiului din Ucraina, în detrimentul problemelor cetățenilor. În Polonia, procentul e de 52%
Sondajul ECFR a fost realizat de Datapraxis şi YouGov, între 28 aprilie şi 11 mai 2022, pe un eșantion total de 8.172 de respondenți.
-
Ce au decis judecătorii CAB în dosarul Călin Georgescu-anularea alegerilor prezidențiale - Fostul candidat independent a fost prezent în instanță
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a acordat un nou termen în procesul Călin Georgescu-anularea alegrilor prezidențiale, ...
-
Candidatul comun zice că nu există nicio legătură între el și partidele de la guvernare. Crin Antonescu și-a anunțat demisia din PNL
Noiua coaliție guvernamentală, formată din PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale, a anunțat astăzi asumarea unui cand ...
-
Trădare, dar să știm și noi: 21 de parlamentari suveraniști au votat pentru noua coaliție pro europeană
Blocul suveranist suferă o lovitură extrem de grea, la primul mare test din Parlament. La votul pentru președinții Senat ...
-
Schema noului Guvern Marcel Ciolacu. Marea împărțeală pe ministere
Iată schema noului Guvern Marcel Ciolacu. Marian Neacșu, de la PSD, va fi vicepremier fără portofoliu, spun surse politi ...
-
C'est fini! Clotilde Armand a renunțat la mandatul de senator
Fostul primar al Sectorului 1, Clotilde Armand, declarată incompatibilă de ÎCCJ, a renunțat vineri la mandatul de senato ...
-
Diana Șoșoacă refuză mandatul de senator al României. Motivul pentru a ales să nu fie parlamentar
Diana Șoșoacă refuză mandatul de senator pe care l-a câștigat în alegerile parlamentare din 2024, astfel că postul va de ...
-
Victor Ponta anunță o nouă eră după întâlnirea cu Donald Trump: "Lumea se va schimba radical începând cu 20 Ianuarie 2025!"
Victor Ponta a subliniat, în postarea sa pe Facebook că omenirea va intra într-o „Nouă Lume", iar asta se va petrece „în ...
-
Vom avea un guvern minoritar: Marcel Ciolacu anunță că PSD se retrage de la guvernare - "Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e silă să stea la masă cu tine"
Marcel Ciolacu anunță că PSD se retrage de la guvernare, pe fondul impasului în negocieri, însă social-democrații sunt d ...
-
Cum a fost aranjata întalnirea lui Victor Ponta cu Donald Trump la Mar-a-Lago și care este legatura cu Calin Georgescu
Initial, Victor Ponta si-a aranjat o intalnire la Mar-a-Lago cu fiul lui Donald Trump. Ponta a intrat in combinatie pe f ...
-
Claudiu Târziu: „Libertatea de expresie nu e negociabilă. Cenzura deschide calea dictaturii"
În cadrul dezbaterii din Parlamentul European privind anularea recentă a alegerilor din România, europarlamentarul Claud ...
-
Nicușor Dan readuce pe tapet căsătoriile între persoanele de același sex: Sunt de acord cu parteneriatul civil
Nicușor Dan și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale și a răspuns la o temă extrem de fierbinte, afirmând est ...
-
Minoritățile naționale: finanțări majore, contribuții minore
Cu foarte mici excepții punctuale, grupul parlamentar al minorităților naționale s-a consacrat, de-a lungul a mai bine d ...
-
PSD, PNL și UDMR au convenit impozitarea progresivă a marilor averi, menținerea cotei unice și reducerea taxelor pe salarii
Președinții PSD, PNL, UDMR și ai grupului Minorităților Naționale au convenit, marți, într-o reuniune la Palatul Victori ...
-
Luis Lazarus: Parlamentul European nu e interesat de agricultura din România. Ei sunt preocupați de egalitatea de gen și câte femei lucrează în domeniu VIDEO
Europarlamentarul Luis Lazarus a răbufnit după discursul susținut săptămâna trecută în Comisia AGRI a UE. Lazarus susțin ...
-
Negocieri pentru Noul Guvern al României - Ce minister ar putea să îi revină fiecărui partid component al noii coaliții
Deși inițial se căzuse de acord ca toate negocierile și procedurile parlamentare, legale și constituționale să fie îndep ...
-
Mandatul Președintelui României încetează de drept în 21 decembrie 2024, nici o clipă peste ora 00:00!
Doamna avocat dr. Ana-Maria Mihălcescu (Baroul București) a făcut o analiză juridică a situației create în România în da ...
-
„Președintele Iohannis devine o vulnerabilitate pentru Uniunea Europeană în ansamblul ei"
„Ce poate fi mai periculos pentru UE decât o putere care se agăța de pro-europenism ca să justifice anulări de alegeri ș ...
-
Diana Șoșoacă amenință că zboară creierii polițiștilor cu o armă. Poliția Capitalei s-a autosesizat intr-un nou dosar
Poliția Capitalei s-a autosesizat și a demarat verificările după ce, într-un filmuleț de aproximativ 40 de minute transm ...
-
Claudiu Târziu cheamă liderii AUR, SOS și POT la constituirea unei alianțe
Claudiu Târziu, preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR, a lansat sâmbătă, 14 decembrie, un apel către AUR ...
-
Alianța PSD-PNL-USR-UDMR ar fi agreat cine va fi viitorul premier. Ce se știe despre un posibil candidat comun la prezidențiale
Coaliţia care se conturează în Parlament, între PSD-PNL-USR-UDMR şi minorităţi, strânge mai mult de 65% din voturi. Lide ...
-
Colegi de globalism: Klaus Iohannis îl cunoaște pe Călin Georgescu de peste 20 de ani. Cei doi discutau despre implementarea "Agendei 21"
Președintele Klaus Iohannis îl cunoaște pe Călin Georgescu de peste 20 de ani. Un articol din 2003 arată că președintele ...
-
Rareș Bogdan lansează o ipoteză neașteptată, după aderarea României la spațiul Schengen
Europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan, vine cu o ipoteză interesantă, după ce România a intrat în spațiul Schengen, la cap ...
-
Decizia unanimă a coaliției de guvernare privind viitorul președinte al României
Prima decizie unanimă a viitoarei pro-europene de guvernare, chiar înainte de formarea oficială a noul Parlament și Guve ...
-
Șefa diplomației UE avertizează că Rusia a învățat să influențeze alegerile: "Văd exemplele din România"
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, spune că Rusia a învățat cum să influențeze alegerile prin intermediul noilor tehnolog ...
-
Lui Iohannis îi arde de operatii estetice după ce a operat democratia anulând alegerile din România
Recent, au apărut speculații despre o posibilă intervenție estetică a președintelui Klaus Iohannis, iar informațiile vin ...
-
Șoșoacă acuză că a fost forțată să îl susțină pe Georgescu: "Aici, pe fraierirea voastră, s-a bătut SIE cu SRI, Mossad cu CIA, MI5, FBI"
Președintele SOS România, Diana Șoșoacă, acuză că a fost contrânsă să îl susțină pe Călin Georgescu în cursa pentru aleg ...
-
Un politolog acuză CCR că nu a fixat un termen pentru reorganizarea alegerilor: "Dacă guvernul decide, Iohannis mai rămâne în post încă 3 ani"
Politologul Cristian Preda, fost decan al Facultății de Științe Politice a Universității din București, critică decizia ...
-
Europarlamentarul AUR Claudiu Târziu: „România a primit astăzi interdicția oficială de a-și alege un președinte prin voința liber exprimată a națiunii"
România a ajuns astăzi într-un punct extrem de primejdios pentru existența statului roman și a unei societăți democratic ...