Eugen Tomac: "Nu a existat voinţă reală de a înlătura PSD din administraţie, ne va costa scump pe 27 septembrie"

Postat la: 13.09.2020 15:31 | Scris de: ZIUA NEWS

Eugen Tomac:

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, afirmă într-un interviu că nu a existat voinţă politică "reală" pentru eliminarea PSD din administraţie, iar acest lucru "va costa scump" la alegerile locale din 27 septembrie.

De asemenea, Tomac susţine că Traian Băsescu, intrat în cursa pentru Primăria Capitalei din partea PMP, "a demonstrat că ştie, vrea, poate", în timp ce Nicuşor Dan "stă pitit în spatele PNL şi USR". În ceea ce priveşte propunerea PSD de majorare a punctului de pensie cu 40% liderul PMP spune că este de acord cu această iniţiativă cu condiţia ca în aceeaşi zi în care ea va fi adoptată să fie tăiate şi pensiile speciale.

Candidatura lui Traian Băsescu din partea PMP la Primăria Capitalei ar putea scădea şansele lui Nicuşor Dan, susţinut de alianţa USR PLUS şi PNL, însă ar favoriza candidatura Gabrielei Firea (PSD) la obţinerea celui de-al doilea mandat. Ce este mai important pentru dumneavoastră, imaginea PMP sau câştigarea Bucureştiului de către candidatul dreptei?

Aici este o capcană în care a căzut multă lume. PMP a fost primul partid care a propus susţinerea lui Nicuşor Dan. Eu am fost unul dintre oamenii care de cel puţin doi ani de zile încoace l-am încurajat în mod constant să-şi asume această candidatură. La ora actuală, din calcule meschine politice ce ţin de agenda USR, (...) convingerea mea este că leadership-ul USR nu îşi doreşte în mod real ca Nicuşor Dan să câştige primăria. Să nu uităm că Nicuşor Dan a fost dat afară din USR. El este fondatorul USR şi în USR s-a creat acea atmosferă prin care îşi dorea un alt candidat, pe Vlad Voiculescu îl pregătea. Toate aceste elemente sunt de notorietate, nu spun noutăţi. Faptul că s-a încercat să se încropească o alianţă în Bucureşti - eronat spun o alianţă a dreptei pentru că nu este o alianţă a dreptei. Electoratul anti-PSD din Bucureşti este într-o mare dilemă acum şi această dilemă a fost creată cu Nicuşor Dan la masă. Pentru că noi am fost deschişi spre o alianţă, nu am pus condiţii absurde de niciun fel, dar USR şi PNL au hotărât să meargă pe un front comun fără PMP. Noi am venit cu soluţia cea mai bună, pe care nimeni nu a vrut să o ia în calcul. Pentru că Bucureştiul are primar general, Traian Băsescu a câştigat cel de-al doilea mandat cu peste 52% din primul tur. Nu şi l-a încheiat pentru că a plecat la Cotroceni. Fiind fondatorul partidului, şi-a asumat acest rol de a mai da o şansă şi Bucureştiului să aibă un primar care ştie ce vrea şi ştie ce trebuie făcut pentru oraş şi pentru a încerca să le explicăm şi celorlalţi că calculele politice meschine nu trebuie să stea deasupra interesului comunităţii.

La ora actuală electoratul majoritar din Bucureşti are o mare dilemă, trebuie să aleagă între Traian Băsescu şi Nicuşor Dan. Nicuşor Dan s-a ascuns în spatele unor sigle de partid, nu este un candidat independent, stă pitit în spatele PNL şi USR. Traian Băsescu este primarul general al Capitalei care a demonstrat că ştie, vrea şi poate (...). Faptul că Nicuşor Dan refuză orice dezbatere pentru electoratul pe care îl vizează arată a semn de slăbiciune. Aici nu ne aflăm la un concurs sportiv unde cine mai tare şi mai mult fuge de competiţie. Democraţia şi esenţa democraţiei înseamnă dezbatere. La Paris există cel puţin trei dezbateri între toţi candidaţii la primărie, la Londra există dezbateri între toţi competitorii importanţi, cetăţenii au dreptul să vadă de ce este în stare unul şi altul şi noi ne dorim aceste dezbateri tocmai pentru că bătălia în Bucureşti la ora actuală nu este între Firea şi restul. Firea s-a prăbuşit, Nicuşor Dan a stagnat. Traian Băsescu este singurul care creşte, iar electoratul pe care îl vizăm şi noi şi Nicuşor Dan aşteaptă nişte răspunsuri de la candidaţii spre care se uită şi Nicuşor Dan are obligaţia să accepte cel puţin trei dezbateri până în ziua alegerilor. În caz contrar, cetăţenii trebuie să ştie pe cine mizează pe 27 septembrie, pentru că nu noi ne-am dorit să ajungem în situaţia aceasta, ei au generat-o. Noi am răspuns doar la provocarea în care am fost împinşi.

Consideraţi oportună începerea la termen a noului an şcolar sau credeţi că ar fi trebuit amânată, dată fiind statistica îngrijorătoare privitoare la evoluţia infectărilor cu noul coronavirus?

Sunt unul dintre oamenii politici care consideră că atât în vreme de pandemie, cât şi în vreme de război, educaţia nu ar trebui să sufere, ci ar trebui să ne adaptăm la vremurile prin care trecem şi să fim capabili să le oferim copiilor instrumente prin care să îşi poată consolida pregătirea pentru viitor. Cred că criza de sănătate publică a scos în evidenţă vulnerabilităţi uriaşe ale statului şi anume că nu suntem capabili şi nu suntem pregătiţi să ne adaptăm noilor provocări, iar faptul că nici la această oră nu avem un calendar foarte limpede în ceea ce priveşte începerea anului de învăţământ arată că nu suntem pregătiţi, din nefericire, să facem faţă acestor provocări. Este obligatoriu ca şcoala să înceapă, copiii nu pot fi condamnaţi toţi doar pentru că avem această situaţie extrem de complicată, plină de provocări care, din nefericire, aduce şi multă tragedie în multe familii din ţară. Mă refer la cei care sunt infectaţi. Prin urmare, cred că trebuie să înceapă şcoala şi statul trebuie să răspundă cu maximă implicare acestor provocări prin care trecem. Învăţământul online poate fi o soluţie în zonele unde nu există condiţii ca elevii să se întoarcă la şcoală. În rest, se pot institui protocoale extrem de severe şi bine implementate, copiii trebuie să aibă şansa de a reveni în propria clasă, iar dascălii să îşi facă meseria. Deci sunt adeptul ideii că, în vreme de criză de sănătate publică sau de orice altă criză, sistemul de învăţământ nu trebuie suspendat.

Gândindu-ne la numeroasele comune şi sate din ţară, unde şcolile au WC în curte, iar apa lipseşte cu desăvârşire, cum e posibil să înceapă şcoala pe 14 septembrie? Ce soluţii aveţi pentru ca elevii din aceste localităţi rurale să poată începe noul an în condiţii de siguranţă sanitară?

Aici este o restanţă uriaşă a societăţii şi responsabilă este întreaga clasă politică pentru că după 1990 nu am fost capabili să setăm câteva priorităţi legate de educaţie. E o restanţă uriaşă infrastructura din învăţământ, pentru că peste 90% din instituţiile de învăţământ preuniversitar nu au autorizaţie ISU, deci nu este o noutate pentru mine. Cred că şi în şcolile situate în cele mai îndepărtate cătune din această ţară trebuie găsite condiţii prin care să ne adaptăm la vremurile prin care trecem, astfel încât să fie asigurată igiena minimă necesară, astfel încât copiii să poată studia în siguranţă. Mă refer la faptul că peste tot se pot institui săli în care copiii să aibă acces tot timpul anului la reţea de apă caldă, fie că o încălzesc cu instrumente temporar instalate în anumite săli, bineînţeles soluţia dezinfectantă, astfel încât copiii la fiecare pauză să aibă acces la aceste resurse. Aici e o chestiune de efort şi de implicare totală şi a Guvernului, şi a administraţiei publice locale. În vremuri de criză ne adaptăm şi creăm soluţii temporare care să le permită copiilor să studieze în siguranţă. A-i sacrifica pe toţi copiii României în această perioadă mi se pare că am da dovadă de un eşec total ca stat, de asta sunt adeptul ideii de a încerca să ne adaptăm la aceste vremuri pline de provocări cu soluţii pe care le implementăm, soluţii de criză şi eu cred că se poate face acest lucru dacă există voinţă şi o comunicare foarte eficientă între autorităţile centrale şi locale. Primăriile au un rol cheie - şi consiliile locale - în amenajarea acestor spaţii speciale. Pentru că e o realitate, infrastructura sistemului de învăţământ, în mod special în mediul rural, este extrem de precară. Şi aici soluţia pe termen mediu şi lung are un singur răspuns: Uniunea Europeană. UE alocă resurse uriaşe pentru următorii trei-patru ani şi viitorii primari trebuie să aibă drept ţintă, drept prioritate atragerea acestor resurse, astfel încât unităţile de învăţământ (...) să beneficieze de aceste resurse. Există un singur răspuns: să atragem resursele europene pentru a ne îmbunătăţi infrastructura de învăţământ în următorii trei-patru ani de zile. Altfel, vor mai trece încă 30 de ani şi vom face doar inventar.

Se pune problema sancţionării părinţilor care nu vor să-şi trimită copiii la şcoală în perioada pandemiei. Practic, copiii care locuiesc în aceeaşi casă cu bunicii sunt obligaţi să meargă la şcoală şi nu au dreptul să facă şcoală online, decât dacă prezintă o adeverinţă din care să rezulte că au domiciliul la aceeaşi adresă cu bunicii. Riscul de îmbolnăvire cu COVID-19 pentru oamenii cu afecţiuni multiple este foarte mare. Cum vedeţi această situaţie?

Să nu uităm că 3,5 milioane de cetăţeni români sunt plecaţi din ţară. În mare parte, copiii unor cetăţeni plecaţi temporar peste hotare sunt în grija bunicilor rămaşi acasă cu ei. Tocmai de aceea spun că, de la caz la caz, trebuie să ne adaptăm. Nu sunt adeptul ideii de a-i sancţiona pe cetăţeni în această perioadă în care nu avem răspunsuri la foarte multe întrebări şi trebuie să ne adaptăm. Şi aici e o chestiune în care responsabilitatea părinţilor sau a bunicilor este fundamentală pentru că copilul întotdeauna va fi tentat să adopte soluţia cea mai uşoară, care poate fi de multe ori şi cea mai ineficientă. De aceea cred că avem o perioadă plină de noi provocări la care trebuie să ne adaptăm. Fie discutăm despre investiţii uriaşe în tot ceea ce înseamnă digitalizarea şcolii, astfel încât copiii să aibă acces la internet gratuit şi la instrumente prin care să se poată conecta, astfel încât orele în mod real să le poată susţine prin videoconferinţă, fie condiţii sigure în instituţiile de învăţământ. Sunt adeptul ideii de a se crea condiţii sigure, iar acolo unde există focare, în mod obligatoriu trebuie să luăm măsurile cele mai dure, astfel încât copiii să nu devină o problemă pentru cei mai în vârstă.

În spaţiul public există diverse opinii pro şi contra privind data alegerilor locale şi a celor parlamentare în contextul pandemiei. Multe voci din zona politică şi nu numai au cerut amânarea lor. Care este poziţia PMP pe acest subiect?

Am fost adeptul ideii de a organiza alegeri cât mai rapid. Este evident că, atât timp cât nu avem stare de urgenţă şi traversăm această perioadă extrem de riscantă, totuşi democraţia nu poate fi pusă în paranteză, chiar şi în vreme de pandemie. Au existat situaţii în care am avut război şi tot s-au organizat alegeri, au existat situaţii în anumite ţări în care au avut război civil şi tot au organizat alegeri. Esenţa democraţiei este să nu distrugem drepturile fundamentale şi dreptul de a alege şi a fi ales. Tocmai de aceea cred că oricine vine şi încearcă nejustificat să aducă în dezbatere acest subiect trebuie să fim extrem de prudent, pentru că loialitatea faţă de democraţie, cel puţin politicienii o manifestă prin aceste instrumente pe care le avem la dispoziţie, acela de a alege şi a fi ales. Eu consider inadmisibil faptul că unii politicieni, doar din calcule meschine politice, încearcă să sugrume democraţia.

Avem nevoie de alegeri, avem nevoie de implicare, este evident că prioritatea zilei trebuie să rămână protejarea de vieţi, (...) combaterea pandemiei, dar în acelaşi timp viaţa merge înainte şi nu avem voie, sub pretextul combaterii pandemiei, să neglijăm drepturi fundamentale ale omului, pe care de multe ori unii politicieni, cu voia sau fără voia lor, sunt tentaţi să le încalce. Tocmai de asta sunt adeptul ideii să avem alegerile acestea pe 27 septembrie, cu riscurile de rigoare şi bineînţeles şi alegeri pe 6 decembrie. Am ajuns la o situaţie pe care statul o poate gestiona. Nu este deloc simplă, cu riscuri mari, dar cred că ar fi un lucru extrem de grav să comasăm toate alegerile şi să le mai şi amânăm pentru altă perioadă. Deocamdată toţi cetăţenii ştiu că suntem în plină criză de sănătate publică. Toţi cetăţenii ştiu - sau marea majoritate - că sunt nişte reguli minime pe care trebuie să le respectăm pentru a ne proteja: masca, spălatul pe mâini, dezinfectantul şi aşa mai departe. Deci cred că nu ar trebui să punem sub semnul întrebării ataşamentul nostru faţă de democraţie şi sub pretextul pandemiei să neglijăm acest exerciţiu extrem de important.

Este pentru prima dată când alegerile locale şi cele parlamentare au loc în pandemie. Cum gestionează PMP campania electorală în condiţii de criză sanitară extremă?

Încercăm să respectăm toate regulile impuse de stat în această perioadă. Nu putem avea reuniuni mari, decât câteva întâlniri în spaţii deschise cu maximum 100 de cetăţeni. E un act de mare curaj să faci activitate politică într-o asemenea perioadă de maximă tensiune şi nesiguranţă, dar întotdeauna le spun colegilor mei că nimeni nu ne-a obligat să ne asumăm un rol politic în societate. Am făcut-o de bunăvoie asumându-ne toate riscurile. De aceea insist şi pe ideea ca Parlamentul, instituţiile fundamentale ale statului să nu suspende nicio zi activitatea. Pentru că atunci când îţi este delegată puterea de către cetăţeni, prin vot, ai obligaţia ca şi în vremurile cele mai dure să reprezinţi naţiunea cu fermitate asumându-ţi toate riscurile. De asta cred că şi în această campanie avem obligaţia să acţionăm cu prudenţă, dar şi cu mult curaj pentru că în fond noi ce spunem - că vrem să îmbunătăţim lucrurile care nu funcţionează în societate în această campanie şi nu o putem face doar mimând implicarea, ci ea necesită şi acest efort de a merge, de a te întâlni cu oamenii, respectând toate regulile.

Care este reprezentativitatea PMP la alegerile locale la nivel naţional?

Am o mare satisfacţie pentru că în această competiţie PMP a intrat în peste 2436 de localităţi cu candidaţi, ceea ce este un salt fantastic faţă de alegerile din 2016, când am avut reprezentanţi în doar 35% din localităţile ţării. Pentru noi este foarte important acest semnal pentru că după PSD şi PNL, PMP este a treia forţă ca organizare la nivel naţional şi acest lucru demonstrează foarte multe: că în PMP avem o infrastructură extrem de solidă, determinată, candidăm la toate consiliile judeţene, în toate oraşele şi municipiile din ţară avem candidaţi. Acest lucru spune foarte multe despre determinarea cu care am intrat în această competiţie şi sunt absolut convins că vom obţine scoruri foarte bune. Peste 85% din cetăţenii României au şi opţiunea PMP şi m-aş bucura să ne investească cu încredere cât mai mulţi români.

Ce procent speră să obţină PMP la nivel naţional la alegerile locale?

Ţinta noastră la Colegiul Naţional, prin care am stabilit obiectivele pentru această campanie, este de 10%. Sigur că în unele judeţe o vom atinge, în altele nu, dar în linii mari sunt absolut convins că electoratul pe care îl vizăm noi este un electorat axat pe valori şi pe priorităţi. Noi suntem singurul partid în această ţară care are un obiectiv de ţară, obiectiv trecut prin statut, prin Congresul partidului - unirea Republicii Moldova cu România. Niciun alt partid nu a avut curajul să-şi asume o ţintă atât de îndrăzneaţă, pentru că suntem singura naţiune din Europa care trăieşte aşa cum a decis Hitler şi Stalin. Este inadmisibil să acceptăm această mare nedreptate şi pentru noi reprezintă un obiectiv extrem de important această ţintă pe care am stabilit-o.

Care sunt judeţele cu miză pentru PMP la alegerile din 27 septembrie?

Toate judeţele sunt importante, dar sigur că avem judeţe unde colegii noştri au intrat în competiţie cu şanse foarte mari. În mod sigur la Piatra Neamţ vom avea primar PMP, în mod sigur există şanse să avem primar creştin-democrat din partea PMP şi la Suceava şi în celelalte oraşe mari. La Galaţi colegii se luptă puternic, la Constanţa se dă o bătălie puternică. Deci avem candidaţi în foarte multe judeţe din ţară unde colegii noştri, de departe, sunt cel mai bine plasaţi din punct de vedere al pregătirii. Cetăţenii aleg dacă vor să obţină victorii prin delegarea încrederii către oameni competenţi sau votează sigle de partid şi în mod sigur Bucureştiul are primar general, totul e să aibă şi curajul să iasă la vot şi să pună ştampila pe cine trebuie.

Aţi declarat recent că primarii în funcţie ai PSD sunt extrem de avantajaţi întrucât alegerile locale se desfăşoară într-un singur tur. Credeţi că actuala lege electorală ar trebui să sufere modificări?

Singurul partid care a fost loial ideii de a reveni la alegerea primarilor în două tururi a fost PMP. Noi am strâns un milion de semnături pentru acest obiectiv de acum doi ani de zile. Sunt multe partide care declară că susţin acest demers, dar singurul proiect de lege din Parlament care a trecut şi a şi fost adoptat de Senat este proiectul de lege propus de PMP, care astăzi se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor de mai bine de un an de zile. Personal am solicitat sprijinul şi PNL şi USR pentru a trece acest proiect de lege care a parcurs toate procedurile. La ora actuală, oricând puteam avea două tururi dacă exista voinţă politică. Din păcate, între fapte şi lozinci, de cele mai multe ori în politică e o distanţă uriaşă.

Eu cred că administraţia publică românească are nevoie de alegerea primarului în două tururi pentru că, de altfel, aproape în toată Europa avem alegeri în două tururi pentru primari dintr-un motiv foarte simplu: comunitatea trebuie să îl gireze pe cel pe care îl simte cel mai reprezentativ. Şi acest exerciţiu a funcţionat foarte bine pentru administraţia publică locală, pentru că responsabilizează alesul local şi un primar bun obţine şi două, şi trei, şi patru mandate şi în două tururi de scrutin dacă este valoros şi este susţinut de comunitate. Altfel avem improvizaţii.

Am fost prin toată ţara în această perioadă de pandemie şi m-a amuzat. Nu există nicio dreaptă unită. Unde există dreaptă unită la Iaşi? Că se înjură PNL cu USR zi de zi. Unde există dreaptă unită la Timişoara? Că sunt într-o competiţie incredibilă. Nu au existat interese politice pentru a se crea un front comun anti-PSD, în condiţiile în care PSD are 28 de consilii judeţene din 41, în condiţiile în care PSD are peste 1800 de primari din cei 3000, câţi există în ţară. Deci nu a existat voinţă politică pentru a se crea premisele unei schimbări sănătoase, au existat doar calcule politice pentru fiecare partid. Singura dată când s-a reuşit scoaterea PSD din administraţie a fost în anul 2004, când s-a creat Alianţa DA. Atunci, cele două partide şi-au creat liste comune, candidaţi comuni şi au reuşit. Acest lucru l-am propus şi noi. Din păcate, nu a existat voinţă reală pentru a înlătura PSD din administraţie şi mă tem că acest lucru ne va costa scump pe 27 septembrie.

Dacă PMP va avea un număr important de membri în noile consilii locale şi judeţene, cu cine va constitui majorităţi pentru trecerea proiectelor?

Sigur vom avea foarte mulţi reprezentanţi în consiliile judeţene, în consiliile municipale şi decizia legată de modul cum vom crea aceste majorităţi va depinde şi de rezultatul pe care îl vom obţine, pentru că vor fi judeţe în care vor exista primari de o anumită culoare - că vor fi de la PNL, că vor fi de la PMP - şi vom încerca să creăm majorităţi în funcţie de interesele comunităţii şi în funcţie de interesele noastre politice. Cred că este absolut esenţial să ieşim la vot chiar dacă este destul de riscant.

PMP va susţine amendamentul PSD la rectificarea bugetară privind majorarea cu 40% a punctului de pensie?

Consider că PSD face o mare eroare la ora actuală încercând să aducă în spaţiul public o temă foarte sensibilă. Nu au vrut să indexeze niciodată pensia la timp, încearcă să aducă ură în societate punându-ne în dificultate cetăţeni români cu cetăţeni români. Nu o să meargă la nesfârşit acest scenariu. Dragnea a crezut că dacă măreşte salarii va fi votat cu unanimitate şi s-a văzut că pentru români altele sunt priorităţile. Este un joc politic ceea ce face PSD acum. Decizia o vom lua în şedinţa grupului parlamentar de luni, dar mi se pare inadmisibil ca un partid care a creat pensii speciale pentru primari, pensii speciale pentru parlamentari, care nu a vrut să elimine pensiile speciale vine acum şi pune în cârca bugetului statului nici mai mult nici mai puţin o majorare cu 40%, pe care eu sunt absolut convins că oamenii o merită, dar trebuie să ne uităm şi la posibilităţile reale pe care le are statul. Da, sunt de acord să mărim, dar în aceeaşi zi să tăiem şi pensiile speciale. La ora actuală se face un joc politic nedrept şi dispreţuitor la adresa pensionarilor.

Sursa: Agerpres

loading...