" Sunt raze de speranţă" pentru Ucraina dacă Kievul poate supravieţui weekendului!

Forţele ruse au lansat sâmbătă atacuri coordonate cu rachete şi artilerie asupra mai multor oraşe ucrainene, inclusiv capitala Kiev, unde s-au făcut auzite focuri de armă şi explozii lângă clădiri guvernamentale, au anunţat oficiali militari ucraineni şi martori oculari. "Situaţia pare foarte îngrijorătoare, dar cu raze de speranţă", a declarat un oficial european.

„Îngrijorător pentru că Rusia are un avantaj strategic şi din cauza controlului aerian aproape absolut. Dar determinarea şi spiritul ucrainenilor dau raze de speranţă. Dacă Kievul nu va cădea în mâinile agresorului până luni, aceasta ar fi o victorie", spune oficialul european pentru Washington Examiner.

Un oficial american al apărării s-a aventurat să observe vineri că „ruşii şi-au pierdut puţin din avânt" - o schimbare de la ezitarea iniţială a Washingtonului de a comenta progresul invaziei în primele zile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat atacul. „Putin nu a şi-a dat seama de tot şi nici de curajul şi hotărârea poporului Ucrainei", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, reporterilor.

Forţele ruse au lansat un atac din trei direcţii asupra Ucrainei. Două dintre aceste „axe de avans", aşa cum le numesc oficialii americani, au vizat zone semnificativ strategice din estul Ucrainei, dar a treia sa concentrat pe capitală. Oficialii occidentali au urmărit mobilizarea trupelor în jurul Ucrainei cu un sentiment acut al superiorităţii militare a Rusiei, dar forţele ruse nu au putut să cucerească Kievul sau orice alt oraş în primele două zile ale ofensivei.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, trupele ruse au lovit sute de ţinte ale infrastructurii militare şi au distrus mai multe avioane şi zeci de tancuri şi vehicule blindate şi de artilerie.

Ştirea a fost respinsă de ministrul forţelor armate din Marea Britanie, James Heappey, care a spus că nu recunoaşte veridicitatea informaţiile conform cărora oraşul Melitopol, de pe coasta de sud a Ucrainei, ar fi căzut în mâinile forţelor ruse, adăugând că planul de invazie rusă nu se desfăşoară „nici pe departe" conform calendarului.

Ministerul a mai spus că Rusia a folosit rachete de croazieră din aer şi de pe nave pentru a efectua lovituri peste noapte asupra ţintelor militare din Ucraina.

Centrul pentru Contracararea Dezinformarii îi îndeamnă pe ucraineni să nu folosească WhatsApp, deoarece acesta poate fi ascultat de armata rusă, scriu ziarele din Ucraina,

„Atenţie, utilizatori de mesagerie! Fiţi atenţi şi precauţi atunci când comunicaţi! Da, Centrul pentru Contracararea Dezinformarii a primit informaţii din surse autorizate că mesageria WhatsApp le poate intercepta. Nu difuzaţi informaţii importante din punct de vedere strategic în timpul comunicării, mai ales cu privire la deplasarea trupelor şi a echipamentelor Forţelor Armate şi nu discutaţi cu străini sau să oferiţi datele dumneavoastră personale", avertizează autorităţile.

Atacul Rusiei asupra Ucrainei ar putea anunta o renaştere a Războiului Rece în Europa, cu două blocuri înarmate până în dinţi îndreptându-se cu arme nucleare unul spre celălalt peste o cortină de fier, spun politicienii şi experţii. Declaraţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că asaltul Moscovei asupra ţării sale a fost „zgomotul unei noi cortine de fier coborâte" a rezonat în sălile puterilor occidentale, unde mulţi au presupus că împărţirea postbelică a Europei în tabere ostile conduse de SUA şi Rusia a fost trimisă la cărţile de istorie.

De la înfrângerea lui Hitler în 1945 până la căderea Zidului Berlinului în 1989, Europa a fost împărţită în două tabere, cu linia de demarcaţie traversând Germania. Aşa-numita cortină de fier, un termen inventat de premierul britanic Winston Churchill, a separat democraţiile liberale, capitaliste occidentale, de ţările comuniste din est, fiecare parte a zonelor de influenţă au fost în mare parte acceptate de cealaltă parte.

Dar după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, mulţi dintre foştii sateliţi ai Moscovei s-au întors spre Occident, aderând la NATO şi Uniunea Europeană dacă au putut - ca Polonia şi România - sau cel puţin liberalizându-şi economiile şi sistemele politice, precum Ucraina. . Fostul cancelar german Angela Merkel care a crescut în Germania comunistă de Est, a avertizat că preşedintele rus Vladimir Putin este într-o încercare de a retrage această tendinţă şi de a restabili sfera de influenţă a Moscovei.

„Războiul de agresiune al Rusiei marchează un punct de cotitură profund în istoria europeană după încheierea Războiului Rece", a spus Merkel vineri. Succesorul ei, Olaf Scholz, s-a făcut ecoul unor astfel de îngrijorări atunci când a numit invazia Ucrainei „o încercare de a schimba cu forţa graniţele în interiorul Europei". Secretarul de stat al SUA Antony Blinken l-a acuzat pe Putin că vrea să „reconstituie imperiul sovietic" sau măcar să „reafirme o sferă de influenţă".

Preşedintele francez Emmanuel Macron părea să se uite şi la impactul pe termen lung al ofensivei ruse atunci când a descris războiul ca un „punct de cotitură în istoria Europei şi a ţării noastre" cu „consecinţe profunde şi de durată pentru vieţile noastre". Ştergerea „Ucrainei de pe harta naţiunilor", aşa cum se teme ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian, ar prelungi dramatic graniţa pe care ţările NATO o împart cu Rusia, cu o creştere mare a potenţialelor puncte de aprindere -- şi mai puţine zone tampon.

Statele Unite şi alţi membri NATO trimit deja întăriri în prima linie a alianţei. Odată ce Washingtonul staţionează cei 7.000 de soldaţi în plus promişi, SUA vor avea 90.000 de soldaţi în total dislocaţi în Europa. Printre naţiunile europene care promit mai multe trupe, Franţa a spus că îşi va accelera desfăşurarea trupelor în România, în timp ce Italia urmează să trimită 3.400 de soldaţi celor mai expuşi aliaţi ai NATO.

Experţii occidentali nu au nicio îndoială că victoria din Ucraina l-ar determina pe Putin să-şi întărească strânsoarea nu doar asupra Kievului, ci şi asupra vecinului Belarus, care a servit deja drept rampă de lansare pentru atacul Rusiei. „Războiul din Ucraina va avea tot felul de repercusiuni pe linia care merge de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus Jean-Sylvestre Mongrenier de la institutul Thomas More.

Belarus va „deveni din nou un satelit", a spus el pentru AFP, iar presiunea rusă va creşte asupra ţărilor baltice şi a Poloniei. Scholz le-a cerut aliaţilor Germaniei să împiedice răspândirea conflictului în alte ţări „cu tot ce este la dispoziţie" şi l-a avertizat pe Putin să nu subestimeze hotărârea NATO de a-şi apăra membrii.

Între timp, Franţa şi-a exprimat îngrijorarea că tancurile ruseşti ar putea ajunge şi în Moldova şi Georgia, alte două foste republici sovietice în care separatiştii au declarat state nerecunoscute. Pe măsură ce tensiunile cresc, ameninţarea armelor nucleare -- un ingredient cheie al ordinii Războiului Rece în Europa de după război -- se întoarce şi ea.

Le Drian i-a reamintit lui Putin că „alianţa atlantică este şi o alianţă nucleară", în timp ce liderul rus a ameninţat cu represalii „cum nu aţi văzut niciodată în istorie" pentru oricine se amestecă în războiul din Ucraina - ceea ce mulţi înţeleg că înseamnă represalii nucleare. Atât Rusia, cât şi SUA au mii de focoase nucleare la dispoziţie, Franţa şi Marea Britanie adăugând capacităţi nucleare Occidentului. Ucraina, care a ieşit din Războiul Rece cu stocuri importante de arme nucleare din epoca sovietică, a renunţat la arsenalul său în anii 1990.