Ce impact ar avea asupra României un război comercial între China și UE

UE și-a afirmat recent disponibilitatea de a declanșa un război comercial cu China din cauza presiunii importurilor ieftine și al amenințării politicilor divizante și neconcurențiale ale puterii asiatice. Blocul nu va ezita, insă, să ia decizii dificile pentru a-și proteja economia și securitatea, a declarat Ursula von der Leyen, după întâlnirea la Palatul Élysée între președintele chinez și Emmanuel Macron, omologul său francez.

In acest context, România trebuie să fie conștientă de faptul că scopul global al Chinei este să se insereze pe piața europeană și să încerce o divizare graduală a coerenței cadrului comun comunitar al UE, adâncind dependența statelor membre de Partidul Comunist Chinez. Șefa Comisiei Europene a declarat că este „convinsă că, dacă competiția este corectă" din partea Chinei, atunci Europa „va avea economii durabile și înfloritoare". Aceasta a menționat că „dezechilibrele" cauzate de sprijinul statului pentru industria chineză, care duce la produse la costuri reduse, amenință locurile de muncă în Europa și că acesta este „un motiv de mare îngrijorare". „Europa nu va ezita să ia deciziile dificile necesare pentru a-și proteja economia și securitatea", a spus ea.

În răspuns, Xi Jinping a declarat că țara sa și UE ar trebui să-și întărească „cooperarea strategică" și să rămână „parteneri" în ciuda numeroaselor dispute care variază de la comerț la drepturile omului. „Ca două mari puteri mondiale, China și UE trebuie să rămână parteneri, să urmărească dialogul și cooperarea, să aprofundeze comunicarea strategică, să întărească încrederea mutuală strategică, să consolideze consensul strategic și să se angajeze în coordonare strategică", a spus liderul chinez la începutul întâlnirii.

După ani de dezvoltare a unui arsenal îmbunătățit pentru un potențial război comercial, Europa arată în prezent că este dispusă să fie fermă cu Beijingul, dar nu într-o manieră spontană, ci pe baza unui ansamblu de măsuri pus pe picioare în prealabil, potrivit unei analize POLITICO de la finalul lunii aprilie. Luna trecută investigatorii UE au descins în birourile olandeze și poloneze ale Nuctech, un producător de scannere de securitate, într-un caz care se bazează pe una dintre cele mai vechi nemulțumiri ale Europei față de China - subvențiile statului generoase care ajută firmele chineze să submineze rivalii europeni.

Nuctech a fost condusă în trecut de Hu Haifeng, fiul predecesorului președintelui Xi Jinping, Hu Jintao, iar reacția Chinei a fost predictibil refractară la măsurile luate de europeni. Raidul „subliniază deteriorarea continuă a mediului de afaceri al UE și trimite un semnal extrem de negativ tuturor companiilor străine", a spus misiunea Chinei la UE. Momentul a precedat vizita președintelui chinez din intervalul 5-6 mai în Franța, Serbia și Ungaria, prima în cinci ani - marcând totodată o schimbare definitivă în modul în care Europa este pregătită să abordeze problemele sale comerciale cu China.

În prezent, consensul politic crește pentru că Europa trebuie să-și protejeze tehnologiile de bază. În octombrie 2023, UE a lansat o investigație privind sprijinul de stat al Chinei pentru vehiculele electrice. Bruxelles-ul a urmat acum cu investigații privind turbinele eoliene și echipamentele medicale pentru a „reechilibra parteneriatul UE-China", citează POLITICO. „Ne place competiția corectă. Ce nu ne place este când China inundă piața cu mașini electrice subvenționate masiv. Contra acestui lucru luptăm. Competiția da, dumpingul nu. Acesta trebuie să fie motto-ul nostru", a declarat luna trecută președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Un prim pas a fost International Procurement Instrument, care urmărește să ia măsuri împotriva Chinei dacă aceasta exclude companiile europene din licitațiile publice. „Mult timp, am vorbit despre faptul că Comisia Europeană are această trusă de unelte. Dar ne-am pus întrebări cu privire la capacitatea Comisiei Europene de a folosi această trusă eficient. Acum vedem că, de fapt, Comisia Europeană este capabilă și dispusă să o folosească", a declarat pentru sursa citată Francesca Ghiretti, analist senior în geoeconomie la Institutul de Cercetare Adarga.

Gunnar Wiegand, fostul diplomat de top pe Asia la Serviciul European de Acțiune Externă și membru distins la Fondul German Marshall al SUA, a insistat de asemenea că noile arme comerciale au fost întotdeauna concepute pentru a fi desfășurate, nu doar pentru spectacol. Problema este că UE e mare și nu toate țările văd aceste lucruri în același fel.

Cotidianul german Handelsblatt a atacat recent cu precădere faptul că Uniunea Europeană nu a reușit să dezvolte o poziție unitară în relația cu Beijingul, ceea ce permite Chinei să exploateze abordările individuale ale țărilor europene pentru a obține acorduri avantajoase. Conform Handelsblatt, strategia politică a Guvernului Germaniei din 2023 subliniază necesitatea unei abordări unite: „o abordare de succes în relația cu Beijingul necesită forța întregii Europe". Această strategie colectivă este esențială pentru a contracara influența Chinei și a preveni tactica sa de a diviza statele europene.

Cotidianul a criticat mai ales lipsa de inițiativă a Germaniei în formarea unor delegații mixte pentru vizitele în China de anul acesta, contrastând cu unitatea arătată recent de președintele francez, Emmanual Macron și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Reticența Germaniei reliefează astfel pericolul pe care îl reprezintă politica divizivă a Beijingului, exemplificată de influența sa asupra Ungariei, care a blocat unele decizii comune în UE: „De data aceasta, Macron și Ursula von der Leyen au transmis un semnal de unitate. Nu trebuie uitat faptul că una dintre strategiile Beijingului este de a diviza europenii și a-i întoarce unul împotriva celuilalt."

Pentru a contracara influența Chinei, UE trebuie să adopte o strategie activă, strategică și multidimensională, orientată spre consolidarea unității interne și reducerea riscurilor asociate cu dependența economică și politică de China. Editorul exprimă speranța că viitoarea echipă a Comisiei Europene va fi cel puțin la fel de ambițioasă în această direcție și va beneficia de un sprijin mai puternic din partea statelor membre: „Sperăm că viitoarea echipă a Comisiei Europene va fi cel puțin la fel de ambițioasă în acest sens ca actuala și că va fi susținută mai mult de statele membre."

Relațiile comerciale dintre SUA și UE au fost influențate de politicile administrațiilor Trump și Biden, fiecare având o abordare diferită față de comerțul transatlantic, însă global, rapoartele dintre cele două regiuni prin filtrul relației cu China nu a fost vădit diferit pe parcursul ultimelor două administrații americane.

Sub administrația Trump, relațiile SUA-UE au fost marcate de tensiuni și impunerea de tarife. Donald Trump a implementat tarife semnificative pe oțel și aluminiu din UE în 2018, invocând motive de securitate națională, ceea ce a determinat UE să răspundă cu tarife proprii pe produse americane, cum ar fi motocicletele. Aceste acțiuni au fost parte a unei abordări mai largi de protecționism comercial adoptată de Trump, care a inclus și amenințări cu tarife asupra industriei auto europene și retragerea din discuții pentru un acord de liber schimb cu UE, potrivit unei analize Deutsche Welle din 2021.

Pe de altă parte, administrația Biden a semnalat o schimbare de direcție încă de la început. Biden și liderii UE s-au angajat să încheie disputele comerciale legate de aluminiu, oțel și avioane, cu planuri de a ridica tarifele punitive și de a rezolva disputa îndelungată Boeing-Airbus. Biden a subliniat la începutul mandatului său importanța colaborării strânse cu UE și NATO și a exprimat o viziune diferită față de predecesorul său.

Poziția mai dură a Europei are avantaje și pericole. Pe de o parte, poziția mai robustă a UE față de China este o declarație de pace pentru aliații săi mai beligeranți din SUA, care au fost adesea dezamăgiți de abordarea blândă a Europei. Dar asta înseamnă, de asemenea, că Europa trebuie să fie pregătită pentru un contraatac din partea Beijingului și o perioadă furtunoasă de conflict comercial.

De fiecare dată când Europa își mărește miza pe comerț, China are de obicei un răspuns, au punctat analiștii POLITICO. În diverse confruntări, China s-a dovedit expertă în a juca țările UE unele împotriva celorlalte în jocuri de divide et impera, amenințând, de exemplu, să favorizeze avioanele Boeing în detrimentul celor de la Airbus, sau să nu cumpere vinuri franceze și spaniole. Folosind exact aceste tipuri de tactici, China l-a forțat pe comisarul UE pentru comerț de atunci, Karel De Gucht, să se retragă din ofensiva sa din 2013 împotriva industriei de telecomunicații și solare a Beijingului, au explicat analiștii.

Mai recent, China a jucat cartea „metalelor rare", luând măsuri împotriva aprovizionării cu galium și germanium, două materiale utilizate în fabricarea cipurilor, după ce SUA au presat Olanda să blocheze unele dintre vânzările către China de echipamente avansate de fabricație a cipurilor de la campionul local ASML. Când a fost întrebat despre desfășurarea crescândă a arsenalului comercial al UE, Anders Ahnlid, șeful consiliului național de comerț al Suediei, a punctat: „Comisia ar trebui să facă totul pentru a evita un război comercial total cu China."

Potrivit POLITICO, totodată, într-un semn clasic al abordării asimetrice a Chinei, imediat după ce von der Leyen a lansat ancheta sa de mare profil asupra vehiculelor electrice fabricate în China, Beijingul a lovit exporturile de băuturi alcoolice ale Europei, într-o mișcare care părea în mod special adaptată sectorului de coniac al Franței. Parisul a fost principalul susținător al cazului vehiculului electric. Dar, în ciuda acestor amenințări de represalii, von der Leyen nu poate amâna un răspuns ferm mult timp, au punctat analiștii, în special în timp ce luptă pentru a câștiga un al doilea mandat de președinte al Comisiei - o mișcare care ar necesita sprijin din partea Franței, principalul avocat al protejării industriei europene împotriva Chinei.

Țările UE trebuie să vadă cum pot avea o relație comercială cu o țară ca China fără să își sacrifice propriile valori - fără să devenim și noi o economie de bastion închis, cu protecționism, subvenții și megasubvenții pentru anumite industrii - fiindcă în acest caz UE e terminată.

China nu este neapărat interesată de România, nici noi de China, dar ne interesează subiectul tocmai pentru că în China, ca mare putere globală de natură dictatorială, politica primează mereu intereselor economice. Ca dovadă că Xi Jinping în ultimii ani a distrus entități fundamentale din economie prin decizii politice pentru a ține partidul sub control. Iar dacă o astfel de putere reușește să se insereze în Europa și să creeze o dependență a pieței europene de deciziile Partidului Comunist Chinez, atunci vom avea cu toții o problemă și în primul rând noi, cei din Est. Bruxelles-ul va intra în derută, deciziile vor fi din ce în ce mai eratice, coerența cadrului comun comunitar va slăbi, iar pentru noi asta e ce ne-a ținut în traiectorie, chiar dinainte de aderare fără ancora europeană fermă nu am fi fost unde suntem.