Un important economist italian face o analiza extrem de dura: "Iata cat de periculosi sunt prostii"

Un articol incitant al unui economist cunoscut, despre cat de periculosi pot fi prostii si daca poti sa lupti cu ei. Italianull Carlo Cipolla (istoric si economist) a argumentat foarte bine natura prostiei. Anii lungi de cercetari l-au ajutat sa formuleze cinci legi universale, functionabile in orice societate. S-a dovedit ca prostia in sine e cu mult mai periculoasa decat ne-am obisnuit noi sa credem.

Prima lege a prostiei. Omul subestimeaza numarul idiotilor care-l inconjoara.

Suna ca o banalitate si un snobism sters, dar viata ne dovedeste contrariul. Oricat de mult nu ati aprecia pe cineva, va veti ciocni de urmatoarea situatie: omul care arata destept si rational se adevereste a fi un idot nemaiintalnit. Prostii apar intotdeauna in cele mai nepotrivite locuri si la cel mai nepotrivit moment, ca sa dea toate planurile peste cap.

A doua lege a prostiei. Probabilitatea ca un om sa fie prost nu depinde de alte calitati ale sale.

Ani de observari si experimente m-au adus la concluzia ca oamenii nu sunt deopotriva: unii sunt prosti, altii nu, si acesta calitate este de la natura si nu depinde de factorii culturali. Omul este prost asa cum este roscat sau are grupa I de sange. Asa s-a nascut - dupa vointa Celui de Sus, daca vreti.

Educatia nu are nimic in comun cu probabilitatea de a avea un anumit numar de prosti in societate. Acest lucru a fost dovedit de nenumarate experimente in universitati, pe cinci categorii: studenti, lucratori de birou, personal de serviciu, personal din administratie si profesori. Cand am analizat grupul personalului slab calificat, numarul prostilor s-a dovedit a fi mai mare, ceea ce ma si asteptam (Prima lege) si dadeam vina pe conditia sociala, saracie, izolare, educatie insuficienta. Dar, mergand mai departe pe scara sociala, acelasi raport l-am vazut printre lucratorii cu munca de birou si studenti.

Si mai impresionant a fost sa se constate aceleasi cifre si printre profesori - nu conteaza ca am luat profesori din provincie sau din universitati: acelasi procentaj dintre profesori s-au dovedit a fi prosti. Am fost atat de uimit de rezultate, incat am hotarat sa fac experimentul si pe elita intelectuala, a laureatilor premiilor Nobel. Rezultatul a confirmat super-puterea naturii: acelasi numar de laureati au fost prosti.

Ideea pe care o lanseaza legea a doua este greu de acceptat, dar numeroasele experimente confirma ca avem dreptate. Feministele sustin legea a doua, pentru ca aceasta spune ca proaste printre femei sunt tot atatea cat si printre barbati. Locuitorii tarilor din lumea a treia se consoleaza cu faptul ca tarile dezvoltate nu sunt chiar atat de dezvoltate. Concluziile legii a doua sperie: va veti integra in inalta societate britanica sau va veti muta in Polinezia, imprietenindu-va cu vanatorii de capete locali; va veti inchide in manastire sau va veti petrece restul vietii in cazinouri, in societatea unor femei decazute - oriunde veti fi nevoit sa va ciocniti de acelasi numar de idioti, care (Prima lege) va va depasi asteptarile.

Legea a treia a prostiei. Prostul este acea persoana ale carei actiuni duc la pierderi pentru alti oameni sau grupuri de oameni si nu aduc beneficii actantului sau chiar se transforma in evenimente negative pentru el.

Legea a treia presupune ca toti oamenii se impart in 4 grupuri: naivi (N), destepti (D), infractori (I) si prosti (P).

Daca Vasile actioneaza in asa fel incat suporta pierderi, dar ii aduce beneficii lui Petru, atunci el face parte din categoria naivilor (Zona N). Daca Vasile face ceva ce ii aduce beneficii si lui, si lui Petru este destept, pentru ca a actionat destept (Zona D). Daca actiunile lui Vasile ii aduc beneficii numai lui insusi, iar Petru are de suferit de pe urma lor, atunci Vasile este infractor. Si, in final, daca Vasile se afla in Zona P, sunt pierderi de ambele parti.
Nu e greu de imaginat amploarea daunelor pe care le pot provoca prostii nimerind la conducere si avand autoritate politica si sociala.

Dar trebuie de specificat ce anume il face pe un prost periculos. Oamenii prosti sunt periculosi pentru ca oamenii rationali cu greu pot deduce logic un comportament irational. Un om destept poate sa inteleaga logica infractorului, pentru ca infractorul este rational - el pur si simplu vrea sa primeasca cit mai mult castig, cu toate ca nu e suficient de destept ca sa castige singur. Infractorul este previzibil, de aceea poti face sistem de aparare.

Sa prognozezi actiunile unui prost nu poti; el iti va face rau fara vreun motiv, fara scop, fara plan, in cel mai neasteptat loc, in cel mai nepotrivit moment. Nu aveti tehnici de a anticipa atacul lui. Intr-o confruntare cu un prost, cel destept se lasa pe mana prostului, o fiinta intamplatoare, cu reguli neintelese de destepti.

Atacul prostului, de obicei, te ia prin surprindere. Chiar si atunci cand atacul este evident, ti-e greu sa te aperi de el, pentru ca nu are o structura rationala. Despre asta a scris Schiller: "Impotriva prostiei, chiar si zeii sunt neputinciosi."

A patra lege a prostiei. Desteptii subestimeaza mereu potentialul distructiv al prostilor.

Sa fii destept si sa uiti ca ai de-a face cu un prost, in orice moment al zilei, in orice loc si in orice circumstante inseamna sa comiti o eroare care te va costa foarte scump.

Naivii din zona N nu pot recunoaste de obicei pericolul prostilor din zona P, ceea ce nu e de mirare. E de mirare faptul ca prostii sunt subestimati si de destepti, si de infractori. In prezenta unui prost, ei se relaxeaza si se bucura de superioritatea lor intelectuala, in loc sa se concentreze si sa duca pierderile la minimum atunci cand prostul va trazni ceva.

Un stereotip raspandit - ca prostul isi dauneaza doar lui insusi. Nu. Nu trebuie sa confunzi prostii cu naivii neajutorati. Niciodata nu faceti alianta cu prostii, imaginandu-va ca-i puteti folosi pentru propriile beneficii - daca veti face asa, pesemne ca nu intelegeti natura prostiei. In acest fel, le oferiti prostilor un camp pe care pot sa faca tot ce vor si sa aduca daune mari.

A cincea legea a prostiei - Prostul e cel mai periculos tip de personalitate.

Prostul e mai periculos decat infractorul. Rezultatele actiunilor unui infractor perfect - o simpla trecere a bunurilor materiale de la un om la altul. Societatii nu-i e nici mai cald, nici mai frig de la asta. Daca toti membrii acestei societati ar fi fost infractori ideali, ea ar fi putrezit incet, dar nu ar fi fost o catastrofa. Intreg sistemul ar fi fost redus la transferul de bogatie in favoarea celor care actioneaza de dragul acesteia si, luand in considerare ca toti ar fi fost infractori, sistemul s-ar fi bucurat de stabilitate. Acest lucru poate fi usor observat la tarile unde conducerea este corupta, iar cetatenii incalca legile.

Atunci cand in scena intra prostii, tabloul se schimba. Ei aduc pagube, fara a avea beneficii. Bogatia este distrusa, societatea traieste in saracie. Istoria ne arata ca, in orice perioada, tara progreseaza atunci cand la conducere sunt suficient de multi oameni destepti, care sa retina prostii activi si sa nu le permita sa distruga ceea ce au creat desteptii. Intr-o tara in regres, prostii sunt la fel de multi, dar la conducere observam o crestere a numarului de infractori prosti printre ceilalti cetateni - naivi prostuti. Aceasta schimbare cu siguranta creste urmarile distructive ale actiunilor prostilor si toata tara se duce de rapa.