Cum se pedepseau faptele de coruptie, spaga si abuzul in serviciu? Primul Cod Penal al Romaniei moderne a fost considerat unul dintre cele mai moderne din Europa

Postat la: 14.08.2018 | Scris de: ZIUA NEWS

Cum se pedepseau faptele de coruptie, spaga si abuzul in serviciu? Primul Cod Penal al Romaniei moderne a fost considerat unul dintre cele mai moderne din Europa

Faptele de coruptie sau cele asimilate de coruptie, asa cum sunt ele reglementate astazi, erau definite, in forme diferite, inca din perioada in care tarile romane erau conduse de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Pedepse foarte dure primeau functionarii care abuzau de functie sau care luau spaga, acestia putand fi exclusi pe viata din sistem.

Primul Cod Penal al Romaniei moderne a intrat in vigoare in perioada lui Alexandru Ioan Cuza si era inspirat din legislatiile penale prusace si franceze. La vremea respectiva, Codul Penal romanesc, ce a intrat in vigoare in 1864 in timpul procesului de modernizare a statului roman, a fost considerat unul dintre cele mai moderne din Europa.

Acesta includea si infractiunile de coruptie, in unele cazuri cei gasiti vinovati pentru aceasta infractiune fiind condamnati si la inchisoare pe viata. Acuratetea Codului Penal adoptat in urma cu un secol si jumatatea mergea pana la individualizarea faptelor de coruptie, in functie de categoria functionarilor publici care se faceau vinovati de aceasta infractiune.

De pilda, o categoria de functionari publici pentru care pedepsele erau dintre cele mai drastice erau judecatorii. La categoria "Despre mituirea functionarilor publici", inclusa in capitolul "Crime si delicte comise de functiunari publici in exercitiul functiunii lor", gasim o infractiune care face referire expres la magistratii corupti.

"Daca mituirea s-a urmat asupra unui judecator sau jurat pronuntand in materii criminale in favorea sau in contra acuzatului, pedeapsa va fi maximul inchisoarei si pierderea dreptului de a mai fi admis in serviciu pe toata viata; el va pierde si dreptul la pensiune.

Daca mituirea s'a urmat asupra unui jurat pronuntand in materii de expropriatiune, pedeapsa va fi inchisoarea dela un an pana la doi ani, pierderea dreptului de a mai fi admis in serviciu pe toata viata si a dreptului de pensiune", se arata intr-un articol din Codul Penal din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Functionarii publici, exclusi pe viata din sistem

In Codul Penal de acum un secol si jumatate se regaseau referiri si cu privire la una dintre cele mai des intalnite infractiuni din Romania ultimilor ani, cea de abuz in serviciu. In Codul lui Cuza una dintre formele acestei infractiuni era descrisa in felul urmator:

„Ori-ce perceptor, ori-ce functionar insarcinat cu perceptiune, ori-ce depozitar sau contabil public, care va fi deturnat sau sustras bani publici sau privati, sau efecte tinand loc de bani, sau acte, titluri si alte lucruri miscatoare, cari se vor afla in mainile lui, in puterea insarcinarei sale, se va pedepsi cu maximul inchisorei si cu interdictiunea pe timp marginit, daca lucrurile deturnate sau sustrase vor fi de o valore dela 1.200 lei in sus. Daca valorile sustrase sau deturnate sunt mai jos de 1.200 lei, pedeapsa va fi inchisoare dela un an pana la duoi. In ambele aceste cazuri, condamnatul va pierde dreptul la pensiune si se va declara incapabil de a ocupa ori-ce functiune publica pe toata viata. Ori-ce judecator, administrator, functionar sau ofiter public, care va fi stricat, desfiintat, sustras sau deturnat actele si titlurile al carora depozitar era, sau care i se incredintasera sau comunicasera in virtutea functiunei sale, se va pedepsi cu maximul inchisorei si cu interdictiunea pe timp marginit, se va declara si incapabil de a ocupa functiune publica pe toata viata, pierzand dreptul la pensiune. Ori-ce agenti sau insarcinati, ai guvernului ori ai depozitarilor publici, cari vor fi culpabili de aceleasi sustractiuni, vor fi supusi la aceeasi pedeapsa."
Cum se pedeapseau faptele de coruptie

O alta pedeapsa des intalnita in dosarele recente instrumentate in Romania este luarea de mita. Aceasta infractiune era definita in Codul Penal din timpul lui Cuza in felul urmator: "Orice functionar de ramul administrativ sau judecatoresc, orice agent sau insarcinat al unei administratiuni publice, care va fi primit sau va fi pretins daruri sau prezenturi, sau care va fi acceptat promisiuni de asemenea lucruri, spre a face sau spre a nu face un act privitor la functiunea sa, fie si drept, dar pentru care n'ar fi determinata de lege o plata, se va pedepsi cu inchisoare de la doi pana la trei ani si cu amenda indoita a valoarei lucrurilor priimite sau fagaduite, fara ca aceasta amenda sa poata fi mai mica de 200 lei".

loading...
PUTETI CITI SI...