Poate avea consecințe favorabile României extrădarea jurnalistului turc Kamil Demirkaya?

Săptămâna trecută întreaga comunitate turcă din România a fost șocată de vestea „săltării" jurnalistului turc Kamil Demirkaya cu scopul de a fi prezentat unui complet al Curții de Apel București în vederea soluționării cererii de extrădare formulate de către autoritățile de la Ankara.

Cele două motive halucinante invocate de către autoritățile turce ca pretext al cererii de extrădare dovedesc inconsistența crasă a solicitării de extrădare. Pentru a nu exista nici un dubiu asupra faptului că cererea de extrădare a jurnalistului turc Kamil Demirkaya este vădit nefondată, reamintesc ambele motiv:

1. Domnului Kamil Demirkaya i se reproșează de către autoritățile de la Ankara faptul că și-a deschis un cont la Banca Asia.
2. Domnului Kamil Demirkaya i se reproșează de către autoritățile de la Ankara faptul că a folosit aplicația Bylock.

Fără a dori să interferez cu decizia completului de judecată, atât ca profesionist al dreptului, dar și ca un cetățean al României, țară membră a Uniunii Europene și a N.A.T.O., doresc să fac următoarele observații, mai mult decât pertinente, referitoare la acuzațiile care îi sunt aduse jurnalistului turc:

1. Acuzația că acest domn și-a deschis un cont la o bancă autorizată legal de către autoritățile turce nu poate avea absolut nicio conotație, cu atât mai puțin penală. Faptul că Banca Asia a fost înființată legal în Turcia este dovedit de prezența la festivitatea de deschidere a acestei bănci a însuși Președintelui Turciei, domnul Recep Tayyp Erdogan ! Cum poate fi acuzat de terorism un cetățean turc pentru simplul fapt că și-a deschis un cont la o bancă din Turcia, bancă la a cărei inaugurare a participat chiar Președintele Turciei ?!?

2. Nici acuzația potrivit căreia jurnalistul turc a folosit aplicația Bylock, nu poate avea absolut nicio conotație penală. Este evident pentru orice om cu mintea netulburată că nu poți acuza o persoană de terorism, doar pentru simplul fapt că a folosit o aplicație similară cu Whats App sau Viber !!!

Cele două acuzații neavând nimic în comun cu terorismul, este evident faptul că cererea de extrădare a fost formulată exclusiv cu scopul de a supune acest jurnalist represiunii oribile pentru „vina" de a fi criticat regimul autoritar instaurat de către domnul Recep Tayyp Erdogan ! Cu alte cuvinte, singura acuzație plauzibilă este delictul de opinie ...  Potrivit unei statistici recente, din numărul de 326 de ziariști încarcerați la nivel mondial pentru delict de opinie, 170 sunt arestați în Turcia.  Faptul că în Turcia sunt arestați, în prezent, aproximativ 170 de jurnaliști turci, relevă împrejurarea că în această țară libertatea de exprimare este doar un deziderat ... Nu trebuie uitat faptul că, în primăvara acestui an, C.E.D.O. a condamnat Turcia din cauza campaniei de epurare a jurnaliștilor, în urma tentativei de lovitură de stat din vara anului 2016.

Am decis să dedic editorialul de azi acestui subiect, nu doar din compasiune pentru jurnalistul turc Kamil Demirkaya și pentru familia acestuia, dar și pentru a evidenția o parte dintre posibilele consecințe negative pentru România, ale unei eventuale admiteri a cererii de extrădare. Fiind mai presus de orice dubiu că o eventuală admitere a cererii de extrădare ar contraveni mai multor convenții internaționale la care România este parte (Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Convenția Europeană de Extrădare, Convenția împotriva torturii și altor pedepse și tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, etc.), trebuie precizat că absolut nici un stat membru al Uniunii Europene nu a încuviințat vreo cerere de extrădare venită din partea autorităților turce. Mai mult, chiar și Albania a respins recent o asemenea cerere de extrădare !

Pentru a putea intui o parte dintre consecințele negative pentru România a unei eventuale admiteri a cererii de extrădare, trebuie să ne reamintim declarația din data de 15.10.2018 a domnului Recep Tayyp Erdogan, declarație făcută cu prilejul vizitei oficiale a delegației române condusă de doamna Vasilica Viorica Dăncilă: „Nu vom uita niciodată de sprijinul care ne-a fost acordat de România la încercarea de lovitură de stat care a avut loc pe data de 15 iulie și vom lua legătura strânsă cu toate autoritățile române pentru a ne sprijini și a face pașii necesari împotriva persoanelor și instituțiilor din România care au legături cu Organizația F.E.T.O. " ?!? Pentru a nu exista vreo confuzie, reamintesc faptul că F.E.T.O. este denumirea pe care autoritățile turce o folosesc când se referă la Organizația Teroristă Gulenistă.

Personal nu am auzit ca autoritățile turce să fi produs vreo dovadă din care să rezulte faptul că Fethullah Gulen, clericul musulman stabilit în S.U.A., este implicat în vreo acțiune teroristă. Dacă ar fi fost așa, sunt convins că autoritățile americane ar fi admis de multă vreme una dintre numeroasele cereri de extrădare formulate de către Turcia pe numele clericului Fethullah Gulen ! Ce s-ar putea întâmpla, în România, dacă cererea de extrădare a jurnalistului turc Kamil Demirkaya ar fi admisă, după ce aceeași soartă au avut-o în Republica Moldova, 6 profesori turci ?

Din moment ce, exclusiv potrivit autorităților turce, „Lumina Instituții de Învățământ" este o organizație teroristă care face parte din Mișcarea Gulenistă, este lesne de imaginat faptul că, după eventuala obținere a extrădării jurnalistului turc, autoritățile de la Ankara vor formula și alte cereri de extrădare pe numele unor manageri, directori sau profesori turci care activează la „școlile turce", printre care se numără Liceul Internațional de Informatică (ICHB) și Școala Spectrum. O asemenea ipoteză este îngrozitoare având în vedere faptul că școlile turce, în special ICHB, și-au consolidat prestigiul de instituții de învățământ de elită în România.

Fiind evident faptul că rezultatele deosebite obținute de elevii ICHB la numeroasele olimpiade naționale și internaționale se datorează în mare parte, managementului performant și calității profesorilor (români, turci dar și de alte naționalități), nu doar eforturilor genialilor elevi români, se naște o întrebare legitimă : Ce s-ar întâmpla cu Liceul Internațional de Informatică dacă câteva persoane din conducerea liceului și/sau câțiva profesori turci ar fi extrădați la cererea autorităților turce ? Într-o asemenea nedorită situație, este evident faptul că performanțele viitoare ale elevilor români la olimpiadele și concursurile naționale și internaționale nici nu s-ar apropia de cele realizate până în prezent ...

Orice decizie ar lua autoritățile române în privința jurnalistului turc sau în privința altor persoane ca urmare a unor eventuale alte cereri de extrădare, nu trebuie să uite faptul că, atât ICHB cât și celelalte școli turce din România sunt înființate potrivit legislației românești, legislație care este respectată cu sfințenie în aceste instituții de învățământ.

De asemenea, autoritățile române nu pot ignora faptul că în școlile turce, în special la ICHB, singurele politici promovate sunt politica performanței educaționale și politica unei culturi solide ! Deoarece doar enumerarea performanțelor la olimpiadele și concursurile internaționale obținute de către elevii de la ICHB s-ar întinde pe un spațiu de trei ori mai mare decât spațiul dedicat prezentului editorial, mă opresc aici concluzionând că, o eventuală admitere a cererii de extrădare a jurnalistului turc, precum și a altor posibile cereri venite din partea autorităților turce, nu numai că ar contraveni convențiilor la care România este parte, dar ar avea efecte nefaste asupra țării noastre !

Constantin Florin Durgheu