O nouă lege a demonstrațiilor

Ultimele experiențe, în special cele petrecute în acest an, demonstrează fără echivoc faptul că Parlamentul are obligația de a promova o nouă lege, care să reglementeze modul de desfășurare al manifestațiilor publice. În special a celor de protest. În ultimă instanță, și Guvernul poate veni cu o ofertă printr-o ordonanță de urgență. Și, într-adevăr, există o mare urgență.

Sunt avansate fel de fel de scenarii, destul de plauzibile, privind disputele geopolitice, care vizează România și care au loc pe teritoriul țării noastre. Obiectivelor din ce în ce mai pronunțat atlantiste ale Statelor Unite li se opun obiectivele vizând Europa de Est ale Germaniei. Există din ce în ce mai multe indicii ale existenței unei axe secrete economice și politice vizând spațiul Europei de Est, având la cele două capete Germania și Rusia. În fine, este o realitate care nu mai poate fi contestată, divizarea pronunțată a românilor sub aspect politic între frontul PSD și frontul anti-PSD. Apropierea alegerilor toarnă gaz peste foc. Iar focul este cu atât mai încins cu cât un jucător foarte important, președintele Klaus Iohannis, merge pas cu pas, cu sau fără SRI, pe mâna Germaniei. Ce semnificație au aceste precizări?

Vom avea o perioadă extrem de tulbure. Supertensionată. Populația va fi utilizată atât de către factorul intern cât și de factorul extern ca masă de manevră, fie în sensul susținerii majorității parlamentare, fie în sens contrar. Motoarele acestor manevre vor fi interne și externe. Este evident că se va încerca, cu sau fără succes, antrenarea în această operațiune a tuturor serviciilor secrete, de-o parte sau de alta, precum și a celorlalte instituții de forță vulnerabile, în prima poziție plasându-se procuratura. Procuratura generală, procuratura militară, DNA și parțial, DIICOT. Miza, indiferent din ce perspectivă o analizăm, va fi crearea unei puternice emoții colective, iar calea cea mai sigură este generarea de acte de violență și provocarea unor răspunsuri pe măsură din parte autorităților. În acest context nu mai contează prea mult nici măcar acel scenariu utilizat tot mai frecvent și de unii și de alții al loviturilor de stat menite să înfrângă democrația și independența Justiției.

Întrucât scena cea mai utilizată a scenariilor descrise mai sus va fi strada iar mijlocul, demonstrațiile publice cu caracter politic, demonstrații de susținere a frontului PSD sau de contestare a acestuia, prima urgență legislativă căreia trebuie să-i facă față majoritatea PSD plus ALDE este o nouă lege a manifestațiilor publice.

Există acum o vastă experiență din această perspectivă. Putem fără prea mare dificultate să stabilim care sunt vulnerabilitățile actualei legislații și ce trebuie făcut în viitor.

1). Nu sunt definite suficient de clar diferențele dintre manifestațiile politice și cele de altă natură. Și, mai ales, nu sunt definite diferențele dintre manifestațiile politice de susținere și cele de protest. Dintre manifestațiile politice electorale, implicând partidele politice, și cele asumate de societatea civilă.

2). Pot fi generate conflicte și crize majore legate de modul în care sunt asumate de către organizatori manifestațiile politice și, mai ales, manifestațiile politice de protest. O nouă legislație ar trebui să stabilească cu precizie care este diferența dintre o manifestație spontană, în sensul că, dacă este spontană, nu poate fi anunțată cu zile înainte prin indicarea locului și orei de desfășurare, și o manifestație de protest organizată. O manifestație de protest organizată are întotdeauna în spate o entitate obligată să își asume răspunderea pentru buna desfășurare a evenimentului și, atunci când există costuri, capabilă să suporte în mod transparent aceste costuri.

3). Manifestațiile organizate și asumate cu un anumit număr de participanți, pot primi acceptul de a avea loc prin ocuparea unor perimetre intens circulate. În măsura în care însă numărul anunțat de persoane nu este atins în momentul anunțat al desfășurării demonstrației, instituțiile care asigură ordinea publică, Poliția și Jandarmeria, au obligața să interzică ocuparea și blocarea carosabilului.

4). Cei care își asumă responabilitatea acestor demonstrații de protest , fie că sunt reprezentanți ai partidelor, ai sindicatelor ori ai ONG-urilor, au obligația să le ofere autorităților liste complete cu persoanele care urmează să asigure ordinea iar aceste persoane în mod obligatoriu vor trebui să poată fi identificate în orice moment de către autorități, cu ajutorul unor obiecte distincte de vestimentație.

5). Numai în aceste condiții, Jandarmeria poate interveni, dacă în interiorul masei de demonstranți se insinuează elemente huliganice, scopul fiind ce de a izola și extrage asemenena persoane și de a-i proteja pe demonstranții pașnici. Per a contrario. Dacă demonstrațiile nu sunt asumate de nimeni și dacă ele nu sunt spontane conform definiției, atunci nici Poliția și nici Jandarmeria nu au datoria de a interveni altfel decât în sensul fluidizării circulației pe drumurile publice sau protejării sediilor și bunurilor publice ori bunurilor și sediilor particulare ori ale societăților comerciale.

6). Este necesară o mult mai mare transparență în ceea ce privește donațiile de care beneficiază toate ONG-urile și mai ales cele angajate în activități cu caracter politic sau care au tangență cu politica.

7). Sancțiunile de natură contravențională su penală pentru încălcarea unor asemenea reguli ar trebui la rândul lor mult mai bine precizate și, la fel, trebuie stabilit cu precizie care sunt instituțiile care, din această perspectivă, constată și aplică legea.

8). În fine, legea trebuie să reglementeze foarte clar pentru toate situațiile posibile procedurile care pot fi utilizate de către Jandarmerie și Poliție, precum și sancțiunile care trebuie aplicate, dacă respectivele proceduri se încalcă, fie în sensul inacțiunii, fie în celălalt sens, al escaladării necontrolate a ripostei.

În cele de mai sus am dat doar câteva exemple, pentru a se înțelege mai bine ce nu funcționează și ce ar trebui să funcționeze în viitor, pentru a se evita denaturarea unor manifestații legitime, democratice și transformarea lor în mișcări de tip violent și anarhic.

Însăși dezbaterea publică a unui asemenea proiect de act normativ ar fi de natură să separe apele. Din modul în care va decurge dezbaterea, societatea românească va avea de învățat. Și va putea afla cine vrea cu adevărat democrație și cine vrea anarhie. Cine vrea ordine într-un stat de drept și cine vrea dezordine într-un stat oferit pe tavă din ce în ce mai mult instituțiilor de forță. Cine dorește alegeri libere și cine intenționează să facă alegeri sub imperiul unor emoții colective artificial provocate ale dezordinii și violenței.

Sorin Rosca Stanescu