O lovitură de teatru în Pontul Euxin?

Postat la: 23.09.2018 | Scris de: ZIUA NEWS

O lovitură de teatru în Pontul Euxin?

Senzațional! Ministerul Energiei a publicat săptămâna trecută, în plin scandal din interiorul PSD, un document de o importanță majoră. Proiectul strategiei energetice a României 2018-2030. Spre dezbatere publică. Și dacă tot e dezbatere și dacă tot e publică, mă voi pronunța și eu. Cu atât mai mult cu cât proiectul pare de-a dreptul științifico-fantastic. Asta dacă nu care cumva are în vedere o lovitură de teatru. Vizând faimoasa Lege Offshore.

Ministerul Energiei ori este total pe dinafară, neînțelegând nimic din ceea ce se petrece, ori are în vedere o informație strict secretă, cum că s-ar pune la cale o lovitură spectaculoasă, majoră în ceea ce privește uriașele zăcăminte de gaze naturale de care România dispune, cel puțin teoretic, în Marea Neagră. Afirm acest lucru pentru că din text rezultă o serie de măsuri și de investiții semnificative în special în domeniul energiei electrice, dar aproape nimic referitor la cea mai mare resursă pe care o avem și anume gazele naturale.

Care este fotografia momentului? Gazele pe care societățile comerciale românești le extrag din subsolul Mării Negre cu ajutorul platformei Gloria, dată în funcțiune încă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, precum și alte zăcăminte de gaze extrase ne asigură în acest moment o relativă independență energetică. În sensul că nu suntem dependenți de importuri. Conform proiectului de strategie energetică, acest lucru se schimbă în viitorii 14 ani. În 14 ani, România își epuizează rezervele de gaze naturale pe care le exploatează prin forțe proprii și în beneficiul exclusiv al acestui stat. Și ce urmează? Ne spune faimosul proiect al strategicie energetice. Urmează ca România să continue să fie independentă prin exploatarea gazelor din Marea Neagră. Cele la care se referă Legea Offshore. Aici intervine o fractură logică. Cel puțin în aparență. În ce constă ea?

Demnitarii altor state interesate de bogățiile energetice ale României, precum și reprezentanții companiilor care au făcut explorările și urmează să treacă la exploatera zăcămintelor din Marea Neagră ne asigură non stop că, pe această cale, României i se garantează pentru multe decenii de acum încolo independența energetică. Numai că niciun proiect de act normativ care prefigurează viitoarea Lege Offshore, cea care tocmai se află din nou în dezbaterea Camerei Deputaților începând chiar din această săptămână, nu prevede faptul că statul român ar beneficia de vreo cantitate, oricât ar fi ea de infimă, din gazele care urmează să fie exploatate. În varianta cea mai curajoasă a legii, cea respinsă de președintele Klaus Iohannis, România s-ar putea alege dar cu un câștig financiar care, cumulat, ar reprezenta maximum un sfert din valoarea rezultată din exploatare. Adică circa 25 de miliarde de euro în următoarele decenii. Dar niciun metru cub de gaz. De asemenea, tot în varianta cea mai optimistă, 50% din producția extrasă de companiile străine ar urma să fie comercializată în mod obligatoriu în România prin intermediul bursei. Statul nostru ar putea deveni astfel un important hub al comerțului cu gaze naturale din această zonă geografică. Ceea ce nu înseamnă nicidecum faptul că ne vom alege cu vreun metru cub de gaze naturale, altfel decât cumpărându-l pur și simplu la prețul comercial, la fel cum ar proceda oricare alt stat.

Unde este în aceste condiții independența energetică? Dacă Ministerul Energiei nu minte, dacă reprezentanții săi nu sunt cumva cu capul în nori, atunci poate că au luat în calcul separat sau cumulat două scenarii. În primul scenariu, multinaționalele americane, rusești, austriece și maghiare, care urmează să treacă la exploatare, ar primi o grea lovitură. Nu numai că nu ar obține din partea statului român prin intermediul Camerei Deputaților o lege mai favorabilă, ci, dimpotrivă, modificările care tocmai se dezbat ar putea garanta, așa cum de altfel ar fi și firesc, ca pe lângă celelalte venituri din redevențe și din impozitarea supraprofitului, statul român să beneficieze și de cota parte din producție. Ceea ce ar fi de natură, în funcție de cât de mare este această cotă parte, să garanteze pentru viitoarele decenii independența noastră energetică. Punerea însă în operă a unui asemenea scenariu ar stârni reacții dintre cele mai furibunde ale partenerilor noștri euroatlantici și ale Federației Ruse. Majoritatea PSD plus ALDE și-ar urca astfel toată planeta în cap.

Un al doilea sceariu posibil este ca Ministerul Energiei să aibă în vedere alte rezerve de gaze naturale de care dispune România și pe care nu ar urma să le înstrăineze. Dar, din câte știu, cu excepția gazelor de șist, a căror exploatare este extrem de nocivă pentru România și mult prea costisitoare, noi nu mai dispunem de alte rezerve de gaze decât în vestul țării, în apropierea graniței cu Ungaria. Să fie aceste zăcăminte atât de importante iar secretul existenței acestora să fie atât de bine păstrat? Până una alta, misterul este total. Pe de-o parte, îmi este cu neputință să-mi imaginez o înăsprire semnificativă a Legii Offshore de natură să reducă substanțial beneficiile care urmează să fie realizate de companiile străine și, pe de altă parte, îmi este greu să sper că zăcămintele din subsolul României, altele decât cele din Pontul Euxin, sunt atât de mari încât să poată asigura independența energetică pe termen lung a acestei țări, fără accesarea zăcămintelor din Marea Neagră. Și, în fine, nici nu vreau să mă gândesc la o bombă cu ceas, care ar putea fi avută în vedere. Și anume preconizarea unei masive exploatări prin fracturare hidraulică a gazelor de șist, care ar distruge literalmente câteva dintre cele mai frumoase regiuni ale României.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...