Kovesi într-o logică răsturnată

Postat la: 25.10.2017 14:08 | Scris de: ZIUA NEWS

Kovesi într-o logică răsturnată

Doamna Laura Codruța Kovesi, nu ca simplu cetățean, ci în calitatea pe care o are de șef al Direcției Naționale Anticorupție, a somat statul român să-și asume răspunderea și să plătească pentru tragedia de la Colectiv. Aparent, nu este nimic neobișnuit în respectiva solicitare. În realitate însă, avem demonstrația unei logici răsturnate literalmente cu capul în jos. Și care probează precaritatea și labilitatea și, până la urmă, incultura instituțională care caracterizează activitatea șefei DNA. Și iată de ce.

Tragedia de la Colectiv a declanșat, cum era și firesc, o serie întreagă de investigații de tip jurnalistic, investigații ISU, ale Poliției și Procuraturii. Era firesc să fie limpezite cauzele acelui incendiu, care a ucis și mutilat un mare număr de tineri. La fel, era firesc ca cei vinovați, fără excepție, să sufere consecințele legale. Experiența Colectiv putea genera - și într-o bună măsură a generat - măsuri la nivel național de natură să împiedice pe viitor repetarea unor asemenea accidente de proporții.

În plus, efectele tragediei de la Colectiv au fost devastatoare pentru o serie de oameni politici, pe drept sau pe nedrept socotiți responsabili, fie și prin neglijență sau prin inacțiune, de cele întâmplate, Nu întâmplător, urmarea imediată și extrem de vizibilă în plan politic a fost demisia unui primar și a unui prim ministru, ultima generând nu numai o schimbare de Guvern ci chiar și o schimbare de regim guvernamental. În locul unui Guvern PSD, la Palatul Victoria s-a instalat un așa-zis Guvern tehnocrat condus de Dacian Cioloș. Tragedia de la Colectiv a însemnat finalul nefericit al carierei politice a lui Victor Ponta, care din acel moment s-a dovedit a fi incapabil să mai revină cu adevărat în prim-planul marii politici.

Și, în mod cert, persoanele și instituțiile vinovate - vinovăție pe care nu o poate stabili decât Justiția, respectiv judecătorii - trebuie să suporte și consecințele materiale. Familiile celor decedați trebuie despăgubite iar cei răniți, cei mutilați, cei traumatizați de tragedia de la Colectiv trebuie și ei să primească cuvenitele despăgubiri. În paranteză fie spus, tratamentul în țară și în străinătate al răniților de la Colectiv deja a costat sume foarte mari de bani. La care, în mod obligatoriu, se adaugă și urmează să se adauge despăgubirile civile. Într-un stat de drept, în final, asemenea consecințe materiale treuie să fie suportate de cei vinovați. Fie că sunt persoane juridice, fie că sunt persoane fizice. Statul trebuie să se îndrepte la rândul său împotriva acestora pentru a nu rămâne prejudiciat.

Cine sunt cei îndreptățiți să solicite asumarea răspunderii reprezentanților unor instituții ale statului și plata daunelor civile către victime? Într-un stat de drept, apărătorii acestora. Respectiv avocații. De alfel, aproape toate familiile afectate în vreun fel sau altul sau persoanele afectate au solicitat prin intermediul apărătorilor lor asemenea daune.

Tot într-un stat de drept, de la asemenea inițiative sunt cu desăvârșire excluse autoritățile penale. Procurorii nu se ocupă de așa ceva. Nu există niciun articol de lege în Constituție, în Codul penal sau în Codul de procedură penală sau în vreo lege specială care să-i oblige sau să-i îndreptățească pe procurori să solicite, peste capul victimelor, daune sociale din partea statului român. Dimpotrivă. Procurorii nu sunt altceva decât avocați ai statului. Ei apără statul în aceeași măsură în care avocații unor persoane fizice sau juridice apără interesele respectivelor persoane.

Dar doamna Laura Codruța Kovesi se află permanent într-un fel de campanie de imagine. Cu accente de campanie electorală. Și a descoperit că este "trendy" ca ea, în numele DNA, să-i solicite statului român să-și asume răspunderea. Doamna Kovesi s-a așezat nici mai mult nici mai puțin pe un val popular, pe care încearcă să-l călărească. Ignorând din lipsă de cultură juridică sau poate cu rea intenție reguli și principii cardinale ale statului de drept.

Sorin Rosca Stanescu