Cum a fost recâştigată în mai bine de un an încrederea pierdută într-o clipă
Postat la: 11.01.2019 | Scris de: ZIUA NEWS
Subiectul analizei: „ROBOR-ul". Un indice asemenea oricărui altuia, dintre aceia meniţi să măsoare media dobânzilor la care băncile se împrumută între ele, pe pieţele de bani. Cum sunt, bunăoară, LIBOR pentru dolarul american sau pentru lira sterlină, TIBOR pentru yenul japonez, WIBOR pentru zlotul polonez, PRIBOR pentru coroana cehă, BUBOR pentru forintul unguresc sau ROBOR pentru piaţa monetară interbancară din România. Şi, desigur, multe altele, pentru alte şi alte pieţe de bani din lumea largă.
Nicăieri însă, pe Terra, nu a avut nimeni ideea să taxeze activele băncilor plecând de la nivelul atins de acest indice. Excepţia, unică pe planetă, a produs-o recent ţara noastră. Guvernul, prin ordonanţă de urgenţă, a instituit o taxă pe activele bancare în cazul în care indicele ROBOR depăşeşte nivelul de 2 la sută. Aşadar, în aceste zile de început de an, cum „ROBOR"-ul calculat pentru trei luni şi pentru şase luni (reperele din recenta ordonanţă) se mişcă între 2,92 la sută şi 3,30 la sută, este cât se poate de limpede că toate cele 35 de bănci din sistemul nostru bancar cad sub incidenţa taxei extravagant numite „pe lăcomie". Inclusiv acele bănci care, luni 7 ianuarie 2019, au împrumutat Ministerului Finanţelor Publice, pentru doi ani şi zece luni, 400 de milioane de lei. Şi care, marţi 8 ianuarie, într-o sesiune suplimentară de licitaţie, au scos din „portofel" încă 60 de milioane de lei, pe care i-au împrumutat tot Ministerului Finanţelor cu aceeaşi scadenţă: octombrie 2021. Şi cum aceste creanţe în titluri de stat, ce intră în bilanţurile băncilor respective, însumând 460 de milioane de lei, constituie active..., iată că timp de 15 trimestre, unul după altul, băncile creditoare vor plăţi impozite pentru sumele împrumutate statului. Cele 460 de milioane plus multe altele.
Între activele bancare, pentru care vor fi plătite impozite începând de la 1 ianuarie 2019, se numără banii gheaţă din casieriile băncilor, disponibilităţile păstrate în conturile de la BNR şi instrumentele financiare derivate. În total - 15,84 la sută dintre active. Sunt active şi imobilizările corporale, compuse din clădiri, calculatoare, mobilier etc. - în total 2,53 la sută. De reţinut însă că această categorie de active nu se impozitează. Dar grosul activelor impozitate, cu o pondere imensă în bilanţuri, însumând 81,58 la sută, îl constituie creanţele ce reprezintă banii împrumutaţi de bănci statului, companiilor şi populaţiei. Active ce sunt impozabile, fiind - ca şi cele din primul eşalon - financiare. Cu precizarea că între companiile datoare la bănci se regăsesc prea puţine multinaţionale, a căror pondere semnificativă o au cele care se împrumută în afara ţării. Recapitulând, deci, băncile plătesc impozite pentru împrumuturile date Ministerului Finanţelor, întreprinderilor mici şi mijlocii, populaţiei; şi pentru banii din casierii, disponibilităţile de la BNR şi instrumentele financiare derivate.
Marţi după-amiază, la întâlnirea cu presa de la BNR, guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat apăsat riscurile pe care le implică recenta ordonanţă de urgenţă a guvernului. Act normativ dat la sfârşitul unui an cu multe rezultate bune în economie, inclusiv în sectorul bancar, care pune însă în pericol un echilibru greu câştigat. A doua zi, miercuri, în unele dezbateri publice, am auzit voci care s-au grăbit să semnaleze „căderea dramatică a leului pe piaţa valutară". Şi care au găsit şi cauza: „ce s-a întâmplat marţi la BNR!"...
Voi detalia. 1) La BNR, marţi, nu s-a întâmplat nimic neobişnuit. Pentru că, din 1990 încoace, este în obişnuinţa BNR să constate riscurile ce periclitează stabilitatea financiară; şi să le semnaleze. Cum nimic neobişnuit nu s-a întâmplat nici miercuri, pe piaţa valutară. Pentru că o depreciere a leului faţă de euro cu exact jumătate de ban nu are cum să exprime „o cădere dramatică" a monedei naţionale.
Altceva s-a întâmplat însă: încrederea consolidată timp de aproape trei ani, şi anume că inflaţia a intrat într-un port liniştit, s-a destrămat într-o clipă, în octombrie 2017, când autorităţile de reglementare au urcat brusc - şi deodată - preţurile la electricitate, la gaze naturale şi la energie termică. Mai ales că un şoc inflaţionist identic s-a repetat din trei în trei trimestre, până în vara lui 2018. Mă voi referi, într-un comentariu viitor, la cum a dezamorsat BNR aceste şocuri inflaţioniste. Cert este că, treptat, Banca Naţională a redat societăţii încrederea pierdută. Iar inflaţia, în scădere, confirmând prognozele publicate, a determinat o încetinire a creşterii „ROBOR"-ului. Încă din septembrie 2018.
„ROBOR"-ul e o dobândă. Iar inflaţia şi dobânda sunt surori. Or, a stabili o taxă pe activele băncilor, având drept unic criteriu nivelul „ROBOR"-ului, înseamnă de fapt a cere băncilor să plătească o taxă pe inflaţie.
Adrian Vasilescu
-
La București a ieșit tot cum au vrut Iohannis și Kavalec
Să vă prezint cronologia evenimentelor de ieri din coaliția PSD-PNL referitoare la susținerea unui sau unor candidați la ...
-
Alegeri prezidențiale 2024: de ce ar trebui să votăm un candidat-maimuță?
Motto: "Alegerea românilor nu constituie cîtuși de puțin o surpriză, gîndiți-vă că românii nu au mai avut un președinte- ...
-
Struțo-cămila s-a destrămat, iar actul nu a fost consumat
Astăzi am de făcut o alegere grea. Trebuie să optez între două teme extrem de importante. A explodat literalmente tema r ...
-
Trezește-te, popor român!
Ți s-a luat dreptul la istorie, popor român! Ți s-a rupt legătura cu pământul și de aceea acum rătăcești, căci pentru ti ...
-
Fisură majoră la vârful Coaliției
Struțo-cămila PSD-PNL, care intenționează să instaureze în România partidul stat în următorii opt ani, s-a defectat la v ...
-
Palatul Victoria - rezervația lupilor de pe Wall Street?!
O stranie coincidență dintre acțiunile politice de la București și prețul acțiunilor unei companii americane s-a putut v ...
-
An electoral ciudat: anul independenților
Sunt bune șanse ca alegerile europarlamentare să fie câștigate de suveraniștii din AUR. Bineînțeles dacă facem o socotea ...
-
Geoană - Gușă în finala prezidențială!
Ieri, spre seară, tabloul alegerilor prezidențiale s-a schimbat brusc. Într-un fel, chiar s-a răsturnat. Și s-a născut s ...
-
Războiul din Ucraina și gazele platoului continental al Mării Negre
Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie - fără ieșire la mare și fără logi ...
-
CSAT degeaba. Spionii rămân invizibili!
Este de râsul curcilor. S-a întrunit CSAT. Pentru a dezbate și a aproba, nici mai mult și nici mai puțin, decât raportul ...
-
Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?
Învățat despre utilitatea glonțului magic, Lucian Bode a lansat cel mai consistent mesaj de campanie electorală: "În vre ...
-
Sebastian Burduja, agent la bursă pentru NuScale
O afacere aproape falimentară în Statele Unite este îmbrățișată și asumată cu entuziasm de Sebastian Burduja, ministru a ...
-
Nu este despre ceea ce se vede. Este despre ceea ce credeti ca se vede!
Pe asta se si bazeaza unele tehnici de imagine, manipulare sau dezinformare! Culmea, adevarul este intodeauna la suprafa ...
-
Atacul Iranului e o mutare de șah geopolitic extrem de iscusită
Așa cum presupuneam ieri dimineață, când am analizat la cald atacul Iranului asupra Israelului, au fost servite publicul ...
-
Când te întorci din morți!
De un an m-am luptat cu moartea. E o glumă să spun că eu! Nu! Nicicum! Nu aveam sorți de izbândă nicicum la câte păcate ...
-
Iranul dă șah Israelului și Americii
În Orientul Mijlociu, în această dimineață, războiul nu este (deocamdată) mai mare decât era ieri. Iranul a tras un foc ...
-
Mult zgomot pentru mai nimic
Mult zgomot pentru nimic (Much ado about nothing) este o comedie romantică, una dintre marile comedii ale marelui Will. ...
-
PNL este pe cale de dispariţie la Satu Mare
În ultimele două săptămâni s-a declanşat o hemoragie puternică în organizaţia PNL Satu Mare, condusă de deputatul Adrian ...
-
Sensul păcii
Nimeni nu s-a îndoit de cunoașterea istoriei și politicii de către Helmut Schmidt. Ministru al economiei, al apărării, c ...
-
Motrenismul
În istoria Regatului român, probabil cea mai suveranistă perioadă din istoria poporului român, au existat mai multe cure ...
-
Bonsaiul francez și belicoasa Maia
Emmanuel Macron a declarat că vrea să trimită trupe terestre în Ucraina. Într-un schetch de stand up, un comedian ucrain ...
-
S-a dus ultimul anti-imperialist! Ilie Șerbănescu a prevăzut, încă din anii '70, expansiunea multinaționalelor
Ilie Șerbănescu a plecat puțin. Avea 81 de ani. Era măcinat de-o boală ascunsă, dar și de suferința că televiziunile i-a ...
-
Condiția mea pentru George Simion e fermă!
Ca să fie clar, hai să vorbim despre ce s-a întâmplat de fapt până acum, pentru că au trecut două săptămâni de când, în ...
-
De ce se teme ca de moarte George Simion?
În fosta cetate de scaun a Târgoviștei, echipat corespunzător, în costumul lui Vlad Țepeș, liderul AUR a dezumflat un ba ...
-
Dictatura OMS
Peste aproape două luni, între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății v ...
-
Guvernul Bulă: minciuni frumoase la Bruxelles și realități mizere acasă!
Înainte de revoluție au circulat nenumărate bancuri, care exprimau plastic natura duală a realităților românești: vitrin ...
-
Amantlâcul (politic) salvează România!
Dacă urmăriți politica din România, și sigur o faceți, fie măcar din cauza prețurilor care explodează deja de mai bine d ...
-
Viitorul luminos: absența dezbaterii și a confesiunii
„Preocuparea pentru imagine - nota Ion Cristoiu într un text -, vizează în politica de azi preocuparea pentru impresia l ...