Centenarul Marii Uniri din 1918 în Israel

Nu trebuie sa mire ca israelienii originari din Romania au sarbatorit Marea Unire din 1918 la Tel Aviv, Ierusalim si Haifa. In Primul Razboi mondial, care a avut drept rezultat unirea tuturor provinciilor romanesti si nasterea Romaniei Mari, au luptat multe mii de evrei (circa 23.000), au murit si au fost raniti multi militari, medici si sanitari evrei si multe sute de soldati si ofiteri evrei au fost decorati pentru bravura si eroismul lor de Regele Ferdinand. In acel sublim moment istoric romanesc, minoritatea evreiasca a fost alaturi de majoritatea tarii intru realizarea celui mai important ideal romanesc.

Centrul Cultural Israeliano-Roman din Tel Aviv a fost bine inspirat elaborand acest proiect, sustinut si finantat de Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni. In Israel traiesc astazi nepotii, stranepotii si rudele celor care si-au jertfit sangele pe campurile de lupta ale realizarii Marii Uniri din 1918. „ La temelia Romaniei Mari, o piatra dintre cele mai solide a pus și evreimea romana", subliniaza cartea „Centenarul României. Participarea evreiască în edificarea Marii Uniri din 1918", distribuita gratuit la manifestarile din Israel.

Despre Marea Unire din 1918, eveniment astral din istoria Romaniei, au sustinut comunicari, au luat cuvantul si au trimis mesaje personalitati distinse din Romania si Israel: Victor Opaschi, secretar de Stat pentru Culte; acad. Nicolae Breban; Mircea Chitic, consilier la Ambasada Romaniei in Israel, dr. Aurel Vainer, presedintele FCER; dr. ec. Ion Ilie Ciuclea; acad. prof. dr. Dan Mircea Enescu; prof. dr. ing. Cristina Sîrbu; prof. dr. Carmen Bulzan; Marian Coman, presedintele „Framinor Grup"; Micha Harish, presedintele A.M.I.R., fost ministru si deputat; acad. prof. dr. Jean Jacques Ashkenazi; dr. Zvi Herman Bercovici, Consul Onorific al Romaniei la Ierusalim, colonel Tzahal (in rez.) Beni Michelson, presedintele Fundatiei pentru Istoria militara a Tzahalului; dr. Janina Ilie, director de Proiecte speciale FCER; Dragos Nelersa, director „Gazeta Romaneasca"; Michaela Trifu Iacob, de la Editura HASEFER; scriitorii Francisca Stoleru, Madeleine Davidson, Theodor Toivi, Tellu Aberman s. a.

Cu multa caldura a fost aplaudat Mesajul trimis de dl Victor Opaschi, din care citam finalul: „Simpozionul de astazi „Centenar Romania. Participarea evreilor la realizarea Marii Uniri din 1918" abordează o tema foarte importanta, insuficient cunoscuta si care, va marturisesc, imi este si foarte apropiata de suflet. Stiti, cred, ceea ce ma leaga personal de comunitatea evreiasca, de istoria si traditiile acesteia: din copilaria petrecuta la Dorohoi, trecand prin fiecare varsta, am simtit direct si cu asupra de masura impactul extraordinar de benefic pe care comunitatea evreiasca l-a avut si il are in viata comunitatii romanesti. Am cunoscut multe dintre marile personalitati ale vietii culturale si stiintifice romanesti provenite din randurile comunitatii evreiesti, ca si mari personalitati ale vieții spirituale iudaice care si-au lasat amprenta asupra Romaniei. Am avut apoi sansa de a participa, ca reprezentant al Presedintelui Romaniei, la Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului in Romania. In sfarsit, am avut sansa extraordinara de a lucra, ca secretar de stat pentru Culte, impreuna cu liderii comunitatii evreiesti din Romania, pentru restaurarea si consolidarea patrimoniului evreiesc din Romania, dar si pentru cultivarea memoriei comunitatii evreiesti ca parte a memoriei si identitatii noastre comune, ca popor si ca tara. In acest an atat de important pentru Romania, care sarbatoreste 100 de ani de la Marea Unire, dar si pentru statul Israel, care marcheaza 70 de ani de la infiintare, este foarte important sa continuam aprofundarea cunoasterii si recunoasterii a ceea ce ne leaga, ca popoare si tari. Contributia evreilor la istoria, cultura si identitatea romaneasca, contributia evreilor romani la edificarea statului Israel au fost si raman atat de substantiale incat este cu neputinta sa le ignoram.

Astfel, pe de o parte, evreii romani au avut si au o contributie esentiala la edificarea culturii romane si chiar - am zis-o de nenumarate ori si o repet - la construirea identitatii romanești. Fara aceasta contributie importanta, am fi fost cu totii, ca tara si ca natiune, mult mai saraci. Ei au construit, alaturi de romani, un patrimoniu arhitectural original, o viață culturala bogata, au fost savanti, oameni politici, creatori de arta, de cultura, de limba romana, au gandit si au simtit romaneste... Evreii au participat direct si la implinirea marelui ideal national al Romaniei unite. Soldati evrei, multi anonimi, si-au dat viata, pe front, pentru apararea tarii pe care o simteau a lor si pentru indeplinirea aspiratiilor de unitate ale unei comunitati cu care se identificau. Intr-o perioada in care evreilor le era inca refuzata cetatenia, multi tineri evrei au mers pe front, au luptat alaturi de romani pentru apararea tarii, si au cazut alaturi de romani pe campurile de lupta de la Marasti, Marasesti si Oituz. Si in spatele frontului, organizatiile evreiesti, printre care si reprezentantii B'nai B'rith au participat si ele activ la sustinerea efortului de razboi. Romania a recunoscut si recunoaste astazi in mod public contributia evreilor la apararea si reintregirea tarii. Jertfa lor va fi onorata cum se cuvine, potrivit unei Legi adoptate in luna martie, prin edificarea unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care s-au jertfit pentru Romania în Primul Război Mondial și organizarea de manifestări comemorative, nu doar pe parcursul acestor ani, ci si in anii care vor urma. Dar, alaturi de aceasta recunoastere oficiala, evenimente precum cel de astazi sunt foarte importante pentru ca promoveaza aprofundarea cunoasterii celor petrecute. Este important sa stim nu doar ca evreii au participat alaturi de romani la marile batalii, la efortul de razboi: este important sa stim cine au fost acestia, care a fost viata lor, ce a insemnat razboiul pentru ei, pentru viata lor, a familiilor lor, ce a ramas in urma lor. Este important sa onoram comunitatile din care ei provin, traditiile si povestile acestora, familiile si comunitatile in care au trait, sa intelegem modul in care disparitia lor, ca si a intregii lor generatii, a afectat prezentul si viitorul comunitatii în ansamblul ei.

Cunoasterea si punerea in valoare a contributiei evreilor la edificarea Romaniei moderne si la implinirea aspiratiilor noastre comune ca popor si ca tara a fost si este o responsabilitate care apartine deopotriva comunitatii insesi, prin FCER - Cultul mozaic si Statului român. De aceea, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, Guvernul Romaniei a sustinut si sustine eforturile de consolidare a patrimoniului spiritual al comunitatii evreiesti si de punere in valoare a contributiei acesteia la istoria si cultura romana. Sustinem in permanenta aceste eforturi ale FCER, si aa dori sa va spun ca anul acesta, ca si in anii trecuti am avut si placerea de a sprijini organizarea mai multor manifestari menite sa promoveze tocmai aceasta cunoastere a comunitatii evreiesti din Romania, cunoastere fara de care simpla recunoastere formala ramane adeseori doar o formula festiva... Caci am spus-o de multe ori: in Romania, prezenta comunitatii evreiesti, intalnirea permanenta dintre evrei, romani si membri ai altor comunitati etnice si religioase a fost un element esential in construirea identitatii noastre ca popor, pentru ca identitatea se edifica in intalnirea cu Celalalt. Iar pentru Romania, comunitatea evreiasca a fost si a ramas o prezenta calda, un ferment intelectual deosebit de activ, catalizator al unei experiente a diversitatii pozitive, fertile".

Cu prilejul evenimentului, „Centrul Cultural Israeliano-Roman din Tel Aviv" a conferit Diplome de Excelenta si Medalia „Recunostiința Evreiasca" lui Victor Opaschi, av. Radu Catalin Dancu, dr. ec. Ilie Ionel Ciuclea, profesorilor universitari Dan Mircea Enescu, Mihail Ionescu, Cristina Sîrbu, Carmen Bulzan, acad. Nicolae Breban, Sorin Rosca Stanescu, Marian Coman, dr. Janina Ilie si Aura Christi pentru contributia deosebita la dezvoltarea relatiilor romano-israeliene si a dialogului interetnic si interconfesional.

Tesu Solomovici